| Pages in topic: [1 2] > | Traducatori autorizati de MJ practicand in Spania Thread poster: Adrian Nicolae (X)
|
|---|
Adrian Nicolae (X)
Spain
Local time: 19:12
Romanian to Spanish
+ ...
Buna tuturor,
Sunt de 4 ani traducator judiciar in Spania. Recent am obinut si titlul de Trad Autorizat de catre MJ. As dori sa stiu daca sunt si alti colegi care sunt in aceeasi situatie practicand in Spania sau in alte tari. Am depus specimen de semnatura la ambasada de aici intrebandu-i cum va decurge procedura de legalizare a semnaturii. Raspunsul lor a fost destul de evaziv, explicandu-mi ca eu pot face doar traducerile din limba spaniola in romana si ca imi vor legaliza semnat... See more Buna tuturor,
Sunt de 4 ani traducator judiciar in Spania. Recent am obinut si titlul de Trad Autorizat de catre MJ. As dori sa stiu daca sunt si alti colegi care sunt in aceeasi situatie practicand in Spania sau in alte tari. Am depus specimen de semnatura la ambasada de aici intrebandu-i cum va decurge procedura de legalizare a semnaturii. Raspunsul lor a fost destul de evaziv, explicandu-mi ca eu pot face doar traducerile din limba spaniola in romana si ca imi vor legaliza semnatura doar pentru traducerile de care cetatenii au nevoie la ambasada, acestia trebuind sa plateasca o taxa de legalizare de 25 de euro cand se prezinta la consulat cu documentul repsectiv. Intrebandu-i daca ei legalizeaza semnatura mea pe documentele traduse din romaneste in spaniola pentru autoritatile de aici mi-au raspuns ca aceste traduceri se fac si se legalizeaza doar de catre consulat sau ambasada. Intrebarea mea este daca au dreptul sa faca asa ceva si daca stie cineva in ce baza legala pot refuza legalizarea semnaturii mele pe un document din romana in spaniola adresat autoritatilor locale.
Va multumesc! ▲ Collapse
| | | | | Nu stiu daca te poate ajuta ce stiu eu! | Apr 8, 2010 |
Buna,
Felicitari pentru recunoasterea de catre MJ a situatiei de traducator.
Ceea ce povestesti de consulat imi suna cunoscut, dar eu vb in calitate de victima, pentru ca nu sunt traducator autorizat nici aici, nici in Romania.
Din ce am gasit eu pe net, am facut o petitie online, unde ai putea sa gasesti un punct de plecare.
asa ca...Semneaza petitia: "Plangere impotriva c... See more Buna,
Felicitari pentru recunoasterea de catre MJ a situatiei de traducator.
Ceea ce povestesti de consulat imi suna cunoscut, dar eu vb in calitate de victima, pentru ca nu sunt traducator autorizat nici aici, nici in Romania.
Din ce am gasit eu pe net, am facut o petitie online, unde ai putea sa gasesti un punct de plecare.
asa ca...Semneaza petitia: "Plangere impotriva consulatului roman din Madrid" http://www.petitieonline.ro/petitie-p51285047.html sau macar citeste-o poate gasesti raspunsul.
Monica Baghiu
www.traduccion-rumano.es ▲ Collapse
| | | | | Despre legislaţie şi competenţă | Apr 9, 2010 |
Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate îndeplinesc anumite acte notariale numai şi numai fiindcă legislaţia notarială le permite acest lucru, mai concret art. 13 din Legea nr. 36/1995 - Legea notarilor publici şi a activităţii notariale, care are următorul cuprins:
"Art. 13. (1) Activitatea notariala a misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale României se desfasoara pe baza legii române si a întelegerilor inter... See more Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate îndeplinesc anumite acte notariale numai şi numai fiindcă legislaţia notarială le permite acest lucru, mai concret art. 13 din Legea nr. 36/1995 - Legea notarilor publici şi a activităţii notariale, care are următorul cuprins:
"Art. 13. (1) Activitatea notariala a misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale României se desfasoara pe baza legii române si a întelegerilor internationale la care România este parte, precum si potrivit uzantelor internationale.
(2) La cererea persoanelor fizice având cetatenia româna, precum si a persoanelor juridice române, misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României îndeplinesc urmatoarele acte notariale:
a) redactarea de înscrisuri în vederea autentificarii sau legalizarii semnaturii;
b) autentificarea înscrisurilor, cu exceptia transmisiunilor imobiliare incheiate prin acte juridice între vii;
c) legalizarea sigiliilor si a semnaturilor;
d) darea de data certa înscrisurilor prezentate de parti;
e) certificarea unor fapte;
f) legalizarea de copii de pe înscrisuri;
g) efectuarea si legalizarea traducerilor;
h) primirea în depozit a înscrisurilor si documentelor prezentate de parti;
i) eliberarea de duplicate de pe actele notariale întocmite de misiunile diplomatice sau oficiile consulare.
(3) Activitatile notariale prevazute la alin. 2, care produc efecte juridice in România, pot fi îndeplinite, de catre misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României si la cererea persoanelor fizice sau juridice straine, în masura în care legile si reglementarile statului de resedinta sau acordurile bilaterale nu se opun.
(4) Actele notariale se îndeplinesc la sediile misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare, precum si la bordul navelor si aeronavelor sub pavilion românesc care se afla stationate în raza de activitate a acestor organe, precum si la domiciliul cetateanului român ori în alt loc, daca acest lucru este prevazut în conventiile internationale la care România si statul de resedinta sunt parti sau legea locala nu se opune."
Prin urmare, există trei factori care condiţionează desfăşurarea activităţii notariale de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare, inclusiv atribuţia dată în competenţa lor prin art. 13 alin. 2 lit. g din Legea nr. 36/1995, respectiv "efectuarea şi legalizarea traducerilor".
1. legea română;
2. înţelegerile internaţionale şi acordurile bilaterale la care România este parte; uzanţele internaţionale
3. legile şi reglementările statului de reşedinţă
În ce priveşte legea română, am văzut mai sus despre ce este vorba: prin art. 13 alin. 2 lit. g din Legea nr. 36/1995, instituţia în sine, adică ambasada sau consulatul, are această atribuţie în competenţa ei, exact cum notarii publici au aceeaşi competenţă pe teritoriul României prin art. 8 lit. j din aceeaşi Lege nr. 36/1995.
Deci atât efectuarea, cât şi legalizarea traducerilor trebuie să se efectueze în cadrul şi la sediul instituţiei legalmente competentă: în România biroul notarial, în străinătate ambasada sau consulatul. Adică exact cum în România partea care doreşte traducerea unui înscris ar trebui în mod normal să meargă la notariat şi să solicite notariatului ca instituţie efectuarea şi legalizarea traducerii, tot aşa în străinătate partea, cetăţean român persoană fizică sau juridică, ar trebui să se prezinte cu înscrisul la sediul misiunii diplomatice sau oficiului consular al României în ţara străină şi să solicite acestei instituţii efectuarea şi legalizarea traducerii. Şi exact cum în România notariatul în calitate de instituţie competentă ar trebui să îndeplinească această atribuţie dată de lege în competenţa lui fie prin notarul public autorizat ca traducător, fie prin traducător autorizat intern - angajat al notariatului cu contract individual de muncă - fie prin traducător autorizat extern, tot aşa în străinătate ambasada sau consulatul ar trebui să îndeplinească această atribuţie dată prin lege în competenţa ei prin personalul ei auxiliar. Deci instituţia legalmente competentă îşi îndeplineşte atribuţia aceasta dată prin lege în competenţa ei, adică "efectuarea şi legalizarea traducerilor", iar traducătorul este mâna de lucru folosită conform legii de instituţia competentă. Asta este relaţia firească şi legală pe care ar trebui s-o avem: în România cu birourile notarilor publici, iar în străinătate cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României.
Aici apar nişte probleme, sau hai să le zicem întrebări, şi anume:
1. Cine este personalul ambasadelor şi consulatelor care se ocupă de efectuarea traducerilor?
Că treaba cu legalizarea e clară. Dar cu efectuarea nu prea e clară treaba cine sunt traducătorii lor, ce statut au, adică dacă au traducători angajaţi sau folosesc traducători autorizaţi de MJLC din România în regim de colaborare? Am încercat să caut răspunsuri. Şi am găsit ceva:
Legea nr. 495/2004 privind salarizarea si alte drepturi banesti ale personalului din administratia centrala a Ministerului Afacerilor Externe si de la misiunile diplomatice, oficiile consulare si institutele culturale romanesti din strainatate
După cum se vede, Legea nr. 495/2004 de mai sus menţionează explicit toate categoriile de personal din MAE, misiunile diplomatice şi oficiile consulare; cu institutele culturale româneşti nu avem nicio treabă, că alea precis nu traduc înscrisuri oficiale, aşa că le omitem în discuţia de faţă. Ei bine, niciunde nu apar menţionaţi traducătorii, nici în lege, nici în anexele acesteia, nici în modificările ulterioare ale legii, de pildă în Legea nr. 334/2007. De aici s-ar trage concluzia ca misiunile diplomatice şi oficiile consulare nu au traducători angajaţi.
M-am uitat şi pe siteul MAE, că de el ţin misiunile diplomatice şi oficiile consulare,şi iată ce zice despre servicii consulare, la servicii notariale:
"Pentru legalizarea traducerii în limba română a unui document redactat într-o limbă străină, persoanele interesate trebuie să prezinte documentul în original, însoţit de traducerea în limba română şi de un document de identitate valabil."
http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=5076&idlnk=4&cat=5
Buuun. Numai că... Nenea MAE face baie în copaie (n-am găsit altă rimă ) şi cam atât: precizează că e vorba de traducere din limba străină în limba română (deci s-ar putea subînţelege că nu şi viceversa), deci asta oarecum ar justifica spusele celor de la Ambasada României din Spania. Dar MAE nu precizează de cine trebuie efectuată traducerea, dacă trebuie să fie traducător autorizat de MJLC din România sau alte amănunte. Deci MAE ne lasă în ceaţă.
M-am uitat din pură curiozitate pe siteul Ambasadei României în Spania, că doar ea e ambasada în cauză, şi iată că acolo se face următoarea precizare:
"LEGALIZARE TRADUCERE
Traducerile se fac de catre traducatori autorizati de Ministerul Justitiei din Romania.
NOTA: În cazul traducerilor efectuate de traducători jurado din Spania, este nevoie de legalizarea cu Apostila de la Haga, fără a fi nevoie de supralegalizarea consulatului."
http://madrid.mae.ro/index.php?lang=ro&id=12528
Deci este vorba strict şi exclusiv de traducători autorizaţi de MJLC din România. Aici se ridică o altă problemă, sau hai să-i zicem întrebare:
2. Conform cărui act normativ sunt folosiţi traducătorii autorizaţi de MJLC şi în ce condiţii?
Traducătorii autorizaţi de MJLC sunt autorizaţi conform Legii nr. 178/1997 cu modificările şi completările ulterioare. Şi sunt autorizaţi cu un scop precis: nu ca traducători în general, să efectueze traduceri pentru cine o fi, ci, prin contract civil de prestări servicii, strict şi exclusiv pentru organele statului care sunt în subordinea MJLC, menţionate explicit în art. 1 din Legea nr. 178/1997 şi de asemenea menţionate explicit pe autorizaţiile noastre de la MJLC: "Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, organele de urmărire penală, instanţele judecătoreşti, birourile notarilor publici, avocaţi şi executori judecătoreşti. " Punct! Deci punct, aici se termină enumerarea, nu apare nici "etc., nici "ş.a.". sau altele asemenea. Aşadar, niciunde nu apare menţionat în Legea nr. 178/1997 şi nici măcar în Regulamentul ei de punere în aplicare că MAE şi instituţii din subordinea lui, bunăoară misiunile diplomatice şi oficiile consulare - deci entităţi care nu se află în subordinea MJLC - , ar fi autorizate să ne folosească, după cum nici pe autorizaţiile noastre nu este menţionat că am fi autorizaţi să lucrăm cu ele.
Cât despre Legea nr. 36/1995 – Legea notarilor publici şi a activităţii notariale, unde intră şi "efectuarea şi legalizarea traducerilor" de înscrisuri ca activitate notarială ce este, am văzut deja mai sus că prin art. 13 alin. 2 lit. g din această lege, misiunile diplomatice şi oficiile consulare au şi ele această atribuţie în competenţa lor, în afara României. Şi din nou există similitudini între modul de desfăşurare a acestei activităţi de către instituţiile competente din interiorul şi din afara României: aşa după cum pe teritoriul României această activitate este strict de competenţa birourilor notariale şi se îndeplineşte în cadrul acestora cf. art. 14 din lege şi la sediul acestora în timpul programului de serviciu cu publicul afişat în mod corespunzător, cf. art. 48 din lege, iacătă că şi în exteriorul României, cf. art. 13 alin. 4, "actele notariale se îndeplinesc la sediile misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare".
Problemă: în ţară efectuarea traducerilor în cadrul BNPurilor şi statutul traducătorilor autorizaţi şi relaţia lor cu BNPurile este reglementată clar în art. 14 din Legea nr. 36/1995:
"Art. 14. Activitatea notarilor publici se desfasoara în cadrul unui birou, în care pot functiona unul sau mai multi notari publici asociati, cu personalul auxiliar corespunzator. Prin asociere, notarul public nu-si pierde dreptul la birou notarial individual. Notarul public sau notarii publici asociati, titulari ai unui birou, pot angaja notari stagiari, traducatori, alt personal de specialitate, precum si personal administrativ si de serviciu necesar activitatii notariale. Evidenta birourilor de notari publici si lucrarile privind numirea si încetarea functiei notarilor publici se întocmesc de personalul de specialitate notariala din Ministerul Justitiei."
Statutul traducătorului autorizat este reglementat şi de art. 38 din Regulamentul de aplicare a Legii 36/1995 după cum urmează:
"Art. 38. (1) Pentru efectuarea lucrarilor din cadrul biroului notarial, notarul public poate incheia contracte de munca cu unul sau mai multi secretari si, dupa caz, cu alt personal auxiliar, avand si posibilitatea de a incheia contracte civile cu colaboratori externi.
(2) Traducerile se efectueaza de persoane autorizate de Ministerul Justitiei si de interpretii si traducatorii autorizati in specialitatea stiinte juridice in statele membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European de origine ori de provenienta, ale caror certificate sau alte documente similare sunt recunoscute de Ministerul Justitiei.
(3) Angajarea personalului si incheierea contractelor civile cu colaboratori externi in cadrul biroului notarial in care functioneaza mai multi notari publici asociati se vor face de notarul public imputernicit prin contractul de societate civila."
Iar punctul 5 din Anexa 1 la OMJ nr. 233/C/1996 cu "Instrucţiuni privind efectuarea şi legalizarea traducerilor în cadrul activităţii notarilor publici"si el precizează că:
"5. Traducatorii autorizati pot sa-si desfasoare activitatea fie ca liber-profesionisti, fie ca angajati ai unui birou notarial. În calitate de liber-profesionisti, traducatorilor le sunt aplicabile dispozitiile legale cu privire la calcularea si plata impozitului pe veniturile realizate din aceasta activitate."
DAR: În ceea ce priveşte efectuarea şi legalizarea traducerilor în afara României, adică în cadrul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, nu există nicio prevedere în Legea nr. 36/1995 care să reglementeze modul de lucru şi statutul traducătorului autorizat, relaţia sa cu entitatea care îi solicită serviciile.
În ce priveşte tarifarea, traducerile de înscrisuri efectuate de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate se taxează cu 20 Euro/ pagina, fără a se specifica vreun standard de pagină, conform Anexei la Legea nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate Conform aceleiaşi Anexe, certificarea conformităţii cu originalul in limba din care s-a efectuat traducerea - deci în Anexa în cauză nu se numeşte legalizare, cum de fapt corect ar trebui să se numească, - se taxează cu 5 euro de document; dar mai exisă şi taxa de urgenţă, pentru prestaţii efectuate "imediat sau în cel mult 48 de ore", o taxă pauşală de 10 euro, cf. art. 7 din lege; deci oarecum e adevărat ce au zis cei de la Ambasada României din Spania: la un act de una pagină, partea are de plătit la ambasadă sau consulat 25 euro, în regim normal. Dar la un act de mai multe pagini şi cu prestaţia efectuată eventual în regim de urgenţă, formula de calcul ar trebui să fie cam aşa:
(a X 20 euro) + 5 euro (+ 10 euro), unde a = nr. de pagini
Aici apare o nouă problemă importantă, sau hai să-i zicem întrebare:
3. Cât primeşte pe munca lui şi în baza cărui act normativ este plătit traducătorul autorizat folosit de MAE şi instituţiile din subordinea lui, adică misiunile diplomatice şi oficiile consulare?
Anexa deja menţionată la Legea nr. 198/2008 precizează taxa consulară pe pagină pt. efectuarea traducerilor pe care o percep misiunile diplomatice şi oficiile consulare părţii, dar nu şi cât trebuie să primească din ea traducătorul autorizat.
Anexa 4 la OMJ nr. 943/C/2005 se aplică clar şi categoric numai în cadrul birourilor notariale şi de asemenea este foarte clar că nici OMJ/ OMF nr. 772/C/414/2009 nu se aplică, fiindcă după el se face doar plata traducătorilor autorizaţi folosiţi de instituţii ce ţin de MJLC. OMJul respectiv nu conţine nicio prevedere legată plata efectuată de instituţii ce ţin de MAE şi nici nu are cum să conţină. Un ordin al MAE în acest sens nu am găsit, deci e foarte sigur că el nici nu există.
Astea sunt datele empirice. În urma analizării lor, s-ar putea trage următoarele concluzii:
1. Nici măcar în afara ţării activitatea de efectuare şi legalizare a traducerilor nu poate fi considerată decât activitate notarială şi nici măcar în afara ţării această activitate nu scapă de aplicarea Legii nr. 36/1995 – Legea notarilor publici şi a activităţii notariale, în sensul că tocmai legea notarilor este cea care stabileşte instituţiile competente să îndeplinească această activitate în afara României: misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României. Deci iată că nimic nu se poate fără legea notarilor!
2. Situaţia traducătorului autorizat de MJLC din România în raport cu MAE şi instituţiile din subordinea lui nu este în niciun fel reglementată; astfel, nu există nicio bază legală nici pentru angajarea acestuia, nici pt. folosirea lui în calitate de colaborator extern, nici pt. plata acestuia de către aceste entităţi.
3. Aceasta dovedeşte că Legea nr. 178/1997 care reglementează profesia noastră, a traducătorilor autorizaţi, am spus-o, o repet şi o re-re-repet (vorba lui Paul Goma!) este foarte prost făcută, iar lacunele acestea referitoare la MAE şi instituţiile sale confirmă o dată în plus acest lucru; iar acest lucru nu este de mirare, fiindcă legea nu a fost făcută de profesia noastră şi nici cu consultarea ei, aşa cum au fost făcute legile altor profesii reglementate.
4. Prin urmare, este absolut necesar ca noi, traducătorii autorizaţi, să luăm exemplul altor profesii reglementate - în primul rând exemplul profesiei-surori a notarilor publici, cu care oricum avem atâtea în comun - şi să facem o lege ca lumea care să fie în folosul profesiei noastre şi să extindem sfera competenţei traducătorului autorizat de MJLC şi asupra MAE şi instituţiilor din subordine şi de ce nu şi asupra altor instituţii ale statului, de pildă organe fiscale (după modelul legii germane JVEG), precum şi organe ale administraţiei locale, prefecturi, primării, birourile de stare civilă din cadrul primăriilor – care şi alea ne cheamă să prestăm pentru ele, dar tot aşa, fără să existe o bază legală pentru asta. Deci să ne poată folosi conform legii şi alte organe, iar noi să fim obligaţi să le servim şi pe ele ori de câte ori ne cheamă, în vederea îndeplinirii atribuţiilor lor legale.
Deci asta se poate concluziona despre legislaţia românească aplicabilă. Cât despre înţelegerile bilaterale şi acordurile internaţionale la care România este parte, aici trebuie menţionată, cum face şi MAE, convenţia de la Haga din 1961 privind aplicarea apostilei. Deci misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate legalizează semnătura traducătorului autorizat de MJLC din România, exact cum pe teritoriul României notarii publici în mod obligatoriu legalizează semnătura traducătorului autorizat. DAR: dacă traducerea vine din România gata făcută de traducătorul autorizat, legalizată de notarul public şi apostilată de Tribunal ca act notarial ce este, atunci nu mai trebuie legalizare la ambasadă sau consulat, că e valabilă cu apostila.
Cât despre legislaţia străină - în cazul acesta spaniolă - aplicabilă, aici nu zic nimic, fiindcă nu ştiu.
[Bearbeitet am 2010-04-09 07:45 GMT] ▲ Collapse
| | | | Adrian Nicolae (X)
Spain
Local time: 19:12
Romanian to Spanish
+ ...
TOPIC STARTER | Multumesc Ovidiu pentru raspunsul clar si bine documentat | Apr 9, 2010 |
In concluzie cei de la Ambasade se pot folosi de traducatorii autorizati cum au ei chef. Un fel de ¨daca nu-ti convine nu mai veni la mine¨. Asta este legea, asa ca suntem la mila functionarilor ambasadei. Legislatia spaniola este destul de clara cu privire la atributiile unui traducator jurat. In schimb institutiile de aici sunt destul de flexibile cu privire la traducatori si interpreti. Am vazut cazuri in care se accepta traduceri care au doar stampila unei firme de traducatori care nici ma... See more In concluzie cei de la Ambasade se pot folosi de traducatorii autorizati cum au ei chef. Un fel de ¨daca nu-ti convine nu mai veni la mine¨. Asta este legea, asa ca suntem la mila functionarilor ambasadei. Legislatia spaniola este destul de clara cu privire la atributiile unui traducator jurat. In schimb institutiile de aici sunt destul de flexibile cu privire la traducatori si interpreti. Am vazut cazuri in care se accepta traduceri care au doar stampila unei firme de traducatori care nici macar nu are traducatori jurati. Nu am gasit nici o reglementare care sa ceara de exemplu ca documentele depuse pentru obtinerea rezidentei sa fie traduse de un traducator jurat (la fel, ramane la latitudinea functionarului daca o accepta sau nu). Traducatorii si interpretii din cadrul Tribunalelor nici macar nu poseda vre-un titlu si pot fi numiti de catre judecatori daca acestia considera ca poseda destule cunostinte din limba repsectiva (art 441 din legea procedurilor de judecata spaniola). Bineinteles se folosesc firme de intermediari care recluteaza traducatori cum li se pare lor mai convenabil si pe care ii platesc cu mai putin de 50% din ceea ce incaseza ei.
Deci, cred ca desfasurarea profesie mele se va desfasura fara un cadru legal bine definit atat din punctul de vedere al legislatiei romane cat si al celei spaniole. ▲ Collapse
| | |
|
|
|
cameliaim 
Spain
Local time: 19:12
Member (2005)
Spanish to Romanian
+ ...
| legislatia traducatorilor | Apr 9, 2010 |
Adrian Nicolae wrote:
In schimb institutiile de aici sunt destul de flexibile cu privire la traducatori si interpreti. Am vazut cazuri in care se accepta traduceri care au doar stampila unei firme de traducatori care nici macar nu are traducatori jurati. ... Traducatorii si interpretii din cadrul Tribunalelor nici macar nu poseda vre-un titlu si pot fi numiti de catre judecatori daca acestia considera ca poseda destule cunostinte din limba repsectiva (art 441 din legea procedurilor de judecata spaniola). Bineinteles se folosesc firme de intermediari care recluteaza traducatori cum li se pare lor mai convenabil si pe care ii platesc cu mai putin de 50% din ceea ce incaseza ei.
Deci, cred ca desfasurarea profesie mele se va desfasura fara un cadru legal bine definit atat din punctul de vedere al legislatiei romane cat si al celei spaniole.
Urmăresc de mult firele în limba română şi nu reuşesc să înţeleg de ce un traducător trebuie să cunoască la perfecţie toate aspectele legale...
Sunt de mulţi ani traducător PFA în Spania şi niciodată n-am avut probleme cu legea şi nici nevoie de ea: ştiu clar că un traducător autorizat se ocupă cu traducerea de acte oficiale, dar la ce-mi trebuie mie, care traduc software, manuale de instrucţiuni, etc, să fiu autorizată? Nu mă interesează, nu-mi plac asemenea lucruri şi nu vreau s-o fac. Iar cât timp clienţii mei sunt mulţumiţi, de ce să mă agit? Iar marea, enorma majoritate a firmelor care nu au traducători autorizaţi, cer colaboratorilor lor dovada că au absolvit o facultate şi au câţiva ani experienţă în profesie (cerinţele ISO 9001... aşa ceva).
Pe de altă parte, nu mai lucrez de mult cu tribunalele, dar de acum vreo 5-6 ani şi până astăzi, interpreţii la tribunal nu sunt numiţi de niciun judecător, ci Administraţia fiecărei Comunităţi organizează licitaţii prin care se acordă unui birou de traducere "exclusivitatea" interpretărilor în Instanţă. Că firma respectivă plăteşte mai bina sau mai prost, că are traducători buni sau nu, asta e treaba şi interesul ei de a-şi face/păstra un nume.
Deci, atât timp cât clienţii mei sunt mulţumiţi şi-mi plătesc impozitele la timp, la ce să mă agit din cauza cadrului legal? Agenţiile spaniole ştiu să-şi păzească spatele, iar pe cele din străinătate chiar că nu le interesează unde şi dacă sunt autorizată sau nu. Iar în cazul în care au nevoie de o traducere autorizată le spun "îmi pare rău, nu fac" şi gata. În urmă cu câtva timp văzusem o listă cu traducători autorizaţi de română, cred că pe pagina Consulatului României din Barcelona. Întreabă acolo, mai ales dacă trimiţi un e-mail, cei din Barna răspund destul de repede.
| | | | | Despre necesitatea legislaţiei profesionale | Apr 12, 2010 |
cameliaim wrote:
Urmăresc de mult firele în limba română şi nu reuşesc să înţeleg de ce un traducător trebuie să cunoască la perfecţie toate aspectele legale...
Sunt de mulţi ani traducător PFA în Spania şi niciodată n-am avut probleme cu legea şi nici nevoie de ea: ştiu clar că un traducător autorizat se ocupă cu traducerea de acte oficiale, dar la ce-mi trebuie mie, care traduc software, manuale de instrucţiuni, etc, să fiu autorizată? Nu mă interesează, nu-mi plac asemenea lucruri şi nu vreau s-o fac.
Păi despre asta şi este vorba: despre traducătorii autorizaţi. Categoric că legislaţia referitoare la ei nu li se aplică traducătorilor neautorizaţi, nici în Spania, nici la noi în România şi cred că niciunde. Dar traducătorul autorizat este o profesie reglementată, atât în România cât şi în multe alte ţări, în baza unei legi speciale (la noi Legea 178/1997, în Germania JVEG etc.). Şi este absolut firesc să fie aşa.
Eu am tot spus-o: spre deosebire de traducătorul neautorizat, care este un comerciant absolut independent, PFA sau societate comercială, ce doreşte el să fie, traducătorul autorizat este o profesie creată de stat special ca să servească statul şi instituţiile acestuia, iar activitatea traducătorului autorizat nu este de sine stătătoare, ci este subordonată şi chiar integrată activităţii acestor instituţii ale statului care îl folosesc şi pe care el are obligaţia să le servească în conformitate cu legea. De aceea este şi firesc ca profesia să fie reglementată, şi aici eu unul sunt de părere că nu autoreglementată, cum zic alţi colegi, ci reglementată de stat, fiindcă statul este cel care ne foloseşte. De asta, cum e şi firesc, autorizarea şi plata traducătorilor autorizaţi se face conform anumitor prevederi legale, la fel şi folosirea lor de instituţiile menţionate de lege în acest sens, după cum şi exercitarea activităţii lor trebuie să se facă după anumite instrucţiuni stabilite de stat.
DAR: statul trebuie să facă o legislaţie bună şi completă, deci care să acopere absolut toate aspectele profesiei şi exercitării acesteia, şi să o facă nu oricum, ci în colaborare cu profesia, deci cu consultarea acesteia. Adică nu cum e acuma, când apar tot felul de probleme tocmai datorită proastei sau insuficientei reglementări, adică tocmai fiindcă legislaţia nu a fost întocmită cu consultarea profesiei.
Legat de problema folosirii profesiei noastre de MAE şi instituţiile subordonate acestuia, problema aceasta nu este nouă. Doar că până să o ridice colegul nostru, noi nu am conştientizat-o, dar asta nu înseamnă că ea nu a existat. Dimpotrivă, ea a existat de o grămadă de vreme, dar noi, traducătorii autorizaţi din România, nu ne-am lovit de ea, asta tocmai fiindcă, după cum e şi firesc, ambasadele şi consulatele României în străinătate lucrează numai cu traducători autorizaţi care au domiciliul/ reşedinţa în ţara respectivă, nu cu noi, cei domiciliaţi în România. De asta, noi, cei de aici din România, nici nu ne-am gândit până acum la această problemă; dar acum, că am conştientizat-o, ne gândim la rezolvarea ei, iar asta presupune obligatoriu crearea unor prevederi legale pentru reglementarea tuturor aspectelor ce ţin de ea.
Faţă de ce scriam în postarea precedentă, am constatat ulterior că se mai ridică o întrebare legată de folosirea profesiei noastre de către MAE şi instituţiile din subordinea lui, şi anume:
Conform căror instrucţiuni se efectuează şi se legalizează traducerile de înscrisuri în cadrul activităţii misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României în străinătate?
Deci exact după cum pe teritoriul României efectuarea şi legalizarea traducerilor ar trebui să se facă în cadrul activităţii notarilor publici şi cu respectarea strictă a Anexei 1 la OMJ nr. 233/C/1996, care spun cum se redactează traducerile notariale, care este formula de certificare a exactităţii, care este formula de legalizare, deci absolut toţi paşii care trebuie făcuţi, tot aşa ar trebui să existe nişte instrucţiuni pentru efectuarea şi legalizarea traducerilor efectuate în cadrul MAE şi instituţiilor din subordinea lui din afara României, ambasadele şi consulatele, care sunt instituţii ale statului şi care exact asta fac: reprezintă statul român în străinătate. Deci activitatea acestor instituţii de stat ar trebui reglementată de stat, inclusiv efectuarea şi legalizarea traducerilor în cadrul lor. Am avut curiozitatea şi răbdarea să caut un eventual act normativ în acest sens, emis fie de MAE, fie de MJLC: instrucţiuni, regulament, dispoziţie, decizie, normă etc. Nu am găsit. Deci şi astfel de instrucţiuni pt. traducerile MAE, precum şi orice altceva ce în prezent nu există, deşi ar trebui să existe, legislaţia profesională viitoare va trebui să creeze.
Cunoaşterea legislaţiei profesionale este şi trebuie să fie obligatorie, fiindcă traducătorul autorizat nu are cum să aplice legislaţia în activitatea sa profesională, dacă nu o cunoaşte.
De asemenea, cunoaşterea legislaţiei profesionale este şi foarte utilă, pentru ca traducătorul autorizat să ştie exact care îi sunt drepturile, pentru a nu i le încălca nimeni, care îi sunt obligaţiile, pentru a nu face mai mult decât trebuie să facă şi pentru a nu omite ceva ce trebuie musai să facă. Nu ar mai exista niciun fel de nelămuriri şi la orice întrebare, instituţiile statului nu ar mai răspunde din burtă, ce vor ele, cum a păţit colegul nostru cu Ambasada României din Madrid, ci instituţiile statului ar fi obligate să dea un răspuns în conformitate cu prevederile legale şi să respecte ele însele aceste prevederi legale. Dar atât timp cât prevederi legale nu există, situaţii de astea or să tot fie, din păcate.
Numai o legislaţie profesională bine făcută, riguroasă şi dură poate eradica arbitrarismul, practica profesională neunitară, diletantismul şi practicile profesionale incorecte şi ilegale, spre binele şi în folosul tuturor, adică atât al profesiei noastre, a traducătorilor autorizaţi, cât şi al profesiei-surori a notarilor publici, dar şi spre binele altor instituţii ale statului care ne folosesc - inclusiv astea ale MAE, că tot veni vorba de ele - şi de fapt spre binele şi în folosul statului în general.
| | | | cameliaim
Spain
Local time: 19:12
Member (2005)
Spanish to Romanian
+ ...
| traducător autorizat | Apr 12, 2010 |
OvidiuKatz wrote:
Păi despre asta şi este vorba: despre traducătorii autorizaţi. Categoric că legislaţia referitoare la ei nu li se aplică traducătorilor neautorizaţi, nici în Spania, nici la noi în România şi cred că niciunde. Dar traducătorul autorizat este o profesie reglementată, atât în România cât şi în multe alte ţări, în baza unei legi speciale (la noi Legea 178/1997, în Germania JVEG etc.). Şi este absolut firesc să fie aşa.
Mulţam de explicaţie, Ovidiu. Acum mă bucur şi mai mult că nu sunt autorizată!!
[Editat la 2010-04-12 09:17 GMT]
| | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 20:12
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| ar trebui să fie un domeniu profitabil | Apr 12, 2010 |
Eu înţeleg de ce unii preferă traducerile aşa-zise autorizate, Camelia. Per cuvânt, tariful este mult mai mare decât la traducerile clasice. Un act poate avea un număr mic de cuvinte, iar tariful pieţei poate fi, în funcţie de ţară, destul de mare. Un alt avantaj evident este faptul că se încasează banii în avans sau pe loc la predare, nu la 30-45 de zile, aşadar riscurile sunt uşor de controlat şi de limitat. Nu în ultimul rând, traducătorii autorizaţi sau juraţi pot evi... See more Eu înţeleg de ce unii preferă traducerile aşa-zise autorizate, Camelia. Per cuvânt, tariful este mult mai mare decât la traducerile clasice. Un act poate avea un număr mic de cuvinte, iar tariful pieţei poate fi, în funcţie de ţară, destul de mare. Un alt avantaj evident este faptul că se încasează banii în avans sau pe loc la predare, nu la 30-45 de zile, aşadar riscurile sunt uşor de controlat şi de limitat. Nu în ultimul rând, traducătorii autorizaţi sau juraţi pot evita cu uşurinţă colaborarea cu intermediarii şi aşadar nu trebuie să facă reduceri de preţ pentru agenţii (îşi maximizează profiturile). Cu toate acestea, în funcţie de abilităţile traducătorului în a-şi găsi şi menţine clienţi direcţi, poate dura o vreme până la atingerea unui venit stabil mulţumitor exclusiv din astfel de traduceri. Dezavantajul e însă birocraţia ridicată în mai toate tările, contactul direct cu tot felul de persoane necunoscute, monotonia etc. E de înţeles că nu e pe gustul tuturor, şi eu prefer alt tip de traduceri, iar în ultimul timp m-am orientat spre traduceri cu un grad ridicat de creativitate, unde contribuţia traducătorului contează.
Pentru colegul din Spania, iată un link către răspunsuri la întrebări frecvente pe situl asociaţiei spaniole ASETRAD (cu sediul în Barcelona): http://www.asetrad.org/index.asp?op=12a1
E oarecum surprinzătoare situaţia descrisă (cea legată de privilegiile consulatelor nu mă surprinde). Din contactele cu diverşi reprezentanţi ai mediului academic şi profesional spaniol, aveam impresia că sistemul de acreditare a traducătorilor juraţi din Spania, pe baza acelui examen destul de strict, este foarte fericit (cel puţin spaniolii cu care am vorbit eu sunt foarte mulţumiţi de el, chiar lăsând la o parte mândria locală). Înţeleg că după obţinerea titlului intervin problemele de natură practică. M-ar interesa să aud mai multe detalii, deşi probabil în maxim doi ani se va modifica situaţia în întreaga Uniune.
[Editat la 2010-04-12 09:42 GMT] ▲ Collapse
| | |
|
|
|
Adrian Nicolae (X)
Spain
Local time: 19:12
Romanian to Spanish
+ ...
TOPIC STARTER | Pentru Cristiana | Apr 12, 2010 |
Statutul meu este de traducator autorizat de Min. de Justitie din Romania, nu de ¨traductor jurado¨, care este un titlu deosebit de greu de obtinut in comparatie cu omologul romanesc. Statutul acestora este intr-adevar foarte bine defenit. In schimb autoritatile de aici sunt foarte flexibile in legatura cu traducerile acceptate (in general sunt flexibile cu cetatenii, nici nu se compara cu birocratia absurda din Romania). In ceea ce priveste recunoasterea titlului obtinut in romania s-a facut ... See more Statutul meu este de traducator autorizat de Min. de Justitie din Romania, nu de ¨traductor jurado¨, care este un titlu deosebit de greu de obtinut in comparatie cu omologul romanesc. Statutul acestora este intr-adevar foarte bine defenit. In schimb autoritatile de aici sunt foarte flexibile in legatura cu traducerile acceptate (in general sunt flexibile cu cetatenii, nici nu se compara cu birocratia absurda din Romania). In ceea ce priveste recunoasterea titlului obtinut in romania s-a facut un important pas prin emiterea acestei legi publicata in 23 dec 2009: http://www.maec.es/es/MenuPpal/Ministerio/Tablondeanuncios/InterpretesJurados/Paginas/RECONOCIMIENTODECUALIFICACIONESPROFESIONALES.aspx, prin care se poate echivala autorizatia obtinuta in Romania cu cea de ¨traductor jurado.¨ Inca nu stiu exact pasii care trebuie urmati, dar o sa ma interesez. ▲ Collapse
| | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 20:12
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| Mulţumesc pentru precizare | Apr 12, 2010 |
Înseamnă că am înţeles eu greşit că deţii autorizaţia de traductor jurado. Acum evident că are mai mult sens)
Din câte ştiu, autorizaţia emisă de MJ-ul românesc este valabilă numai pe teritoriul românesc (aşa cum este definit de legislaţie). Aşadar în străinătate nu prea serveşte la mare lucru, dacă nu este recunoscută de statul pe teritoriul căruia activează traducătorul autorizat. În România,... See more Înseamnă că am înţeles eu greşit că deţii autorizaţia de traductor jurado. Acum evident că are mai mult sens)
Din câte ştiu, autorizaţia emisă de MJ-ul românesc este valabilă numai pe teritoriul românesc (aşa cum este definit de legislaţie). Aşadar în străinătate nu prea serveşte la mare lucru, dacă nu este recunoscută de statul pe teritoriul căruia activează traducătorul autorizat. În România, cetăţenii străini au posibilitatea de a obţine autorizaţia de traducător din 2005 (dacă bine îmi amintesc) pe baza unei autorizaţii echivalente emise de statul de origine. Aşadar era vremea ca şi reciproca să fie valabilă şi traducătorii români să se bucure de aceleaşi drepturi pe care statul român le oferă traducătorilor din alte state.
Multă baftă! ▲ Collapse
| | | | Adrian Nicolae (X)
Spain
Local time: 19:12
Romanian to Spanish
+ ...
TOPIC STARTER | valabalititate autorizatie | Apr 12, 2010 |
Intr-adevar, este valabila doar pe teritoriul romanesc. Dar o traducere realizata de un traducator roman autorizat in Romania cu semnatura legalizata de un notar roman si apostilata are aceeasi valoare juridica in toate tarile semnatare a Convetiei de la Haga. Asa cum colegul nostru Ovidiu descrie foarte amanuntit, misiunile diplomatice au printre atributiile lor notariale si legalizarea semnaturilor traducatorilor. Deci, in mod logic si normal daca eu as face o traducere aici misiunea diplomati... See more Intr-adevar, este valabila doar pe teritoriul romanesc. Dar o traducere realizata de un traducator roman autorizat in Romania cu semnatura legalizata de un notar roman si apostilata are aceeasi valoare juridica in toate tarile semnatare a Convetiei de la Haga. Asa cum colegul nostru Ovidiu descrie foarte amanuntit, misiunile diplomatice au printre atributiile lor notariale si legalizarea semnaturilor traducatorilor. Deci, in mod logic si normal daca eu as face o traducere aici misiunea diplomatica ar trebui sa imi legalizeze semnatura si nu sa imi rasounda ca, citez dintr-un mail, ¨Traducerile si legalizarile pentru autoritatile spaniole le efectueaza Consulatul nostru¨. ▲ Collapse
| | | | Irina Lazarescu
Romania
Local time: 20:12
Member (2005)
English to Romanian
+ ...
| Conventia de la Viena 1963 | Apr 12, 2010 |
In toate relatiile consulare si diplomatice se aplica Conventia de la Viena - adoptata la 24.03.1963.Acest act are precadere fata de toate celelalte reglementari interne sau internationale.
Legea notarilor publici 36/1996 cu modificarile ulterioare , mentionata de Ovidiu, mentioneaza:
Unele activităti consulare pot fi îndeplinite de către misiunile diplomatice si oficiile
consulare ale României si la cererea persoanelor fizice sau juridice străine, în măsura în care legile sau reglementările statului de resedintă nu se opun (art.13, alin.3, Legea nr.36/1995).
În privinta locului unde se îndeplinesc actele notariale alineatul 4 al aceluiasi articol prevede că:
"Actele notariale se îndeplinesc la sediile misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare,
precum si la bordul navelor si aeronavelor sub pavilion românesc care se află statitonat în raza de activitate a acestor organe, precum si la domiciliul cetăteanului român ori în alt loc, dacă acest lucru este prevăzut în conventiile internationale la care România si statul de resedintă sunt părti sau legea locală nu se opune."
Actul notarial îndeplinit de functionarul consular, purtând semnătura sa si sigiliul
oficial, este autoritate publică si are forta probantă prevăzută de lege.
Actele notariale întocmite de functionarul consular pot fi atacate de părti sau de orice
persoană interesată prin actune în anulare la instanta judecătorească, în conformitate cu prevederile Codului român de procedură civilă.
Citez din Functiile consulare - Art 5 al Conventiei de la Viena :
f) a actiona in calitate de notar si de ofiter de stare civila si a exercita functii similare, ca si unele functii de ordin administrativ, in masura in care legile si regulamentele statului de resedinta nu se opun la aceasta .
Iar despre personalul angajat, se mentioneaza in Art 19 si 20:
Articolul 19 - Numirea membrilor personalului consular
"1. Sub rezerva dispozitiilor articolelor 20, 22 si 23, statul trimitator poate numi conform vointei sale pe membrii personalului consular.
2. Statul trimitator notifica statului de resedinta numele si prenumele, categoria si clasa tuturor functionarilor consulari, altii decit seful de post consular, cu destul timp inainte pentru ca statul de resedinta sa poata exercita, daca doreste, drepturile pe care i le confera paragraful 3 al art. 23.
[....]
Articolul 20 - Efectivul personalului consular
In lipsa unui acord explicit asupra efectivului personalului postului consular, statul de resedinta poate cere ca acest efectiv sa fie mentinut in limitele considerate de el ca fiind rationale si normale, avind in vedere circumstantele si conditiile din circumscriptia consulara si nevoile postului consular in cauza.
[....]
Articolul 22 - Nationalitatea functionarilor consulari
1. Functionarii consulari trebuie sa aiba in principiu nationalitatea statului trimitator.
2. Functionarii consulari nu pot fi alesi dintre cetatenii statului de resedinta decit cu consimtamintul expres al acestui stat care poate oricind sa-l retraga.
3. Statul de resedinta isi poate rezerva acelasi drept in ceea ce priveste cetatenii unui stat tert care nu sint totodata si cetateni ai statului trimitator.
Concluzia ar fi ca trebuie sa fii functionar consular si sa treci printr-o procedura laborioasa de numire pe post (de traducator , in cazul nostru) descrisa in detaliu in Conventia de la Viena pentru a traduce acte oficiale la Consulatul/ Ambasada Romaniei in statul X. ▲ Collapse
| | |
|
|
|
cameliaim
Spain
Local time: 19:12
Member (2005)
Spanish to Romanian
+ ...
Adrian Nicolae wrote:
Traducatorii si interpretii din cadrul Tribunalelor nici macar nu poseda vre-un titlu si pot fi numiti de catre judecatori daca acestia considera ca poseda destule cunostinte din limba repsectiva (art 441 din legea procedurilor de judecata spaniola). Bineinteles se folosesc firme de intermediari care recluteaza traducatori cum li se pare lor mai convenabil si pe care ii platesc cu mai putin de 50% din ceea ce incaseza ei.
Deci, cred ca desfasurarea profesie mele se va desfasura fara un cadru legal bine definit atat din punctul de vedere al legislatiei romane cat si al celei spaniole.
http://www.babelxelsabio.com/contenido.php?modulo=detalle&volver=inicio&tabla=noticias&id=195
din păcate, numai în spaniolă.
| | | |
Buna ziua.
V-as ruga, daca dispuneti de informatiile necesare in domeniu, sa ma ajutati in legatura cu urmatoarea chestiune:
In ce conditii i se poate permite unui traducator sa-si desfasoare activitatea chiar in sediul unui consulat? Este permis acest lucru printr-un punct de lege?
Va multumesc anticipat,
Alina
| | | | | Traducator in UK | Aug 10, 2010 |
Bun gasit!
As dori sa aflu in ce masura este posibil sa lucrez ca freelancer in Regatul Unit (cu precadere Anglia si Scotia) daca nu am nici un document care sa-mi certifice cunostintele deoarece nu am studii de specialitate. Voi studia anul viitor in UK si am dori sa lucrez macar part-time ca traducator pentru a reusi sa ma intretin.
Orice parere e binevenita.
Numai bine!
| | | | | Pages in topic: [1 2] > | There is no moderator assigned specifically to this forum. To report site rules violations or get help, please contact site staff » Traducatori autorizati de MJ practicand in Spania | Protemos translation business management system | Create your account in minutes, and start working! 3-month trial for agencies, and free for freelancers!
The system lets you keep client/vendor database, with contacts and rates, manage projects and assign jobs to vendors, issue invoices, track payments, store and manage project files, generate business reports on turnover profit per client/manager etc.
More info » |
| | Trados Business Manager Lite | Create customer quotes and invoices from within Trados Studio
Trados Business Manager Lite helps to simplify and speed up some of the daily tasks, such as invoicing and reporting, associated with running your freelance translation business.
More info » |
|
| | | | X Sign in to your ProZ.com account... | | | | | |
Login to reply/comment 
