Rigurozitatea în traduceri

Annamaria Amik wrote:



(Citatul este inclus doar ca să evidenţiez greşelile de nepermis unui traducător care se lansează într-o critică a traducătorilor din RO.)

Problema nu se limitează la cetăţenie. Eu am avut de corectat traduceri făcute de traducători "occidentali" care au scris într-un manual tehnic că la panoul cutare "you must fasten the following to the table:" (adică trebuie să se asigure următoarele...:). Evident, traducătorul nu a înţeles nici limba sursă, şi nu vorbea nici limba ţintă.
Apoi nu ajunge să vorbeşti perfect limba ţintă, dacă nu înţelegi perfect limba sursă cu toate fineţurile ei (ceea ce foarte des nu se poate spune despre traducătorii occidentali care nu trăiesc în mediul în care limba sursă este vie şi nu doar academică).

Problema cu traducătorii autorizaţi din RO este că procesul de autorizare nu este atât de riguros cum ar trebui să fie. Nu mi se pare corect ca minoritarii (cu toate că mă număr şi eu printre aceştia) să primească automat autorizaţia de traducător dacă pot demonstra că au studiat în limba lor maternă. La fel de incorect mi se pare ca absolvenţii de filologie să poată primi şi ei automat autorizaţia de traducător, când cei mai mulţi dintre ei - cu excepţiile de rigoare cărora li se cuvine tot respectul! - habar nu au care este diferenţa între factură şi chitanţă şi n-au văzut un contract în viaţa lor şi nu cunosc toţi termenii din extrasul lor bancar nici măcar în limba lor maternă.

Cum spunea şi o altă colegă pe fir, problema are de-a face cu ţinuta profesională. Dacă nu te pricepi la domeniu, nu te bagi.

Reiterez şi eu recomandarea Cristianei: traducătorii buni să-şi menţină profesionalismul în continuare, iar cei începători să nu se mulţumească cu traduceri "aproximative", ci să se dezvolte, să se specializeze.

O duminică liniştită!

Denise Idel wrote:

Remarc in ultima vreme un soi de împletire - deşirare a subiectului despre traducerile de calitate sau de "necalitate", fără niciun fel de noimă sau finalitate, numai de-amorul de a răni oameni care îşi fac meseria, în marea lor majoritate în modul cel mai serios şi mai profesional cu putinţă.
Criteriile de punere la zid a traducătorilor mi se par cam dubioase, atâta timp cât critica tăioasă se face într-o limbă română care lasă mult de dorit, ieşită prin pana unui luptator plin de patos si idealuri, dar fără vreun duşman concret pe front.

Cristiana Coblis wrote:

Nici eu nu traduc din germană. În schimb pot să spun că cunosc destul de bine situaţia traducătorilor din Germania din surse foarte avizate.
Problemele s-au amestecat destul de mult. Practic, rădăcina problemelor este alta: practica de a traduce spre o limbă străină, pe care unii o cunosc mult mai puţin decât au impresia. Personal cred că aceasta este rădăcina tuturor problemelor menţionate şi este o meteahnă a multor limbi mai puţin vorbite, cum este română. Există probabil persoane care pot traduce bine, dar pe lângă acestea, există foarte mulţi care nu traduc nici măcar acceptabil într-o limbă străină şi nu ar trebui să o facă la nivel profesional. Orice traducător profesionist traduce spre limba maternă. Pentru a te considera excepţie de la această regulă, trebuie să te bazezi pe mult mai mult decât o impresie (uneori veche de zeci de ani) sau o autoevaluare.

Deoarece mi-a fost ridicată mingea la fileu, trebuie să intervin în legătură cu sugestiile pentru ATR. Cu toate prietenia, vă atrag atenţia că probabil nu cunoaşteţi destul de bine sistemul de aderare şi titularizare al ATR pentru a emite judecăţi de valoare. În momentul de faţă, sistemul de aderare şi titularizare în ATR este mult mai strict decât modul de emitere al autorizaţiilor de către Ministerul de Justiţie (mai strict decât sistemele multor asociaţii europene de talia ATR sau chiar mai mari, asta vă spun sigur), fiind conform standardului SR EN 15038 (care menţionează trei modalităţi de obţinere a competenţelor de către traducători). ATR ia în considerare complexitatea şi diversitatea mediului profesional şi cerinţele SR EN 15038 sunt respectate, cu menţiunea că deşi standardul prevede posibilitatea ca traducătorul cu studii medii să obţină competenţele empiric, prin experienţă profesională nemijlocită de peste 5 ani, în ATR nu există, în momentul de faţă, niciun traducător cu studii medii. De-a lungul anilor am avut ocazia de a refuza destule dosare de aderare şi de titularizare, iar acest lucru înseamnă că în ATR nu intră oricine. Calitatea colegilor care fac parte din ATR cred că este peste medie, iar acest lucru este demonstrat de reuşitele profesionale ale acestora: mulţi dintre membrii noştri au fost selectaţi să lucreze la instituţiile europene încă de la primele runde de concursuri, unul dintre membrii noştri titulari este chiar şef de unitate la Parlamentul European, alţii lucrând pe posturi permanente la Consiliu, Comisie etc. La ultima runda de examene EPSO din lista de aproximativ 75 de traducători care au trecut toate examenele, 6 sunt membri ai ATR (asta înseamnă 8%!). Constant, prezentările propuse de membrii ATR sunt selectate la conferinţe şi manifestări din ţară şi din străinătate, iar aici pot să menţionez, cu deosebită mândrie, prezentarea susţinută la Congresul Mondial al Traducătorilor de la Shanghai 2008 de către Anca Greere, membră titulară a ATR şi directoarea masteratului de Traducere şi Traductologie de la Cluj, UBB, singurul masterat românesc selectat în EMT. Acestea sunt poate unele dintre cele mai notabile reuşite, la care se adaugă articole scrise în reviste internaţionale, volume şi studii publicate pe tema traducerilor şi interpretării de către membrii noştri şi, nu în ultimul rând, carierele profesionale de succes ale acestora. Aşadar, sunt convinsă că vă înşelaţi în această privinţă, poate din cauza faptului că nu cunoaşteţi suficient de bine modul în care funcţionează ATR, cu rezultate notabile în privinţa calităţii membrilor noştri, calitate atestată de numeroasele lor reuşite profesionale. Îmi place să cred că succesul este încurajat de oamenii cu care te înconjori, iar din acest punct de vedere calitatea şi potenţialul uman al membrilor ATR este fără îndoială peste medie şi încurajează succesul, poate şi datorită valorilor profesionale promovate de ATR, care atrag profesionişti peste medie, şi, mi-ar plăcea să cred, datorită modului în care ATR reuşeşte să îşi selecteze membrii şi să ofere unele instrumente şi oportunităţi importante.

Mi-au trecut prin mână până acum toate dosarele de aderare şi de titularizare ale membrilor ATR, îi cunosc personal pe mulţi dintre ei. Am luat parte la crearea criteriilor de aderare şi titularizare ale membrilor noştri. Dacă aş considera sau măcar aş avea îndoieli în privinţa acestor criterii, aş propune neîntârziat modificarea lor. Ce mă face să consider că criteriile de aderare şi titularizare sunt corecte şi peste media celor cerute de asociaţii din restul Europei? În primul rând, cunosc bine criteriile de aderare ale altor asociaţii, deoarece am participat la numeroase schimburi de experiență pe această temă (este un aspect extrem de important pentru asociaţiile profesionale şi este des discutat), cele ale ATR sunt printre cele mai stricte. În al doilea rând, standardul SR EN 15038 (adoptat în 2006) merge pe aceleaşi criterii pe care ATR le-a adoptat în 2004. În al treilea rând, noi am acordat dintotdeauna o importanţă deosebită acestor criterii, pe bună dreptate, deoarece acestea sunt şi, în cazul ATR chiar au fost, evaluate în cadrul procedurilor de afiliere la Federaţia Internaţională a Traducătorilor (FIT) şi la Asociaţia Europeană a Traducătorilor şi Interpreţilor Juridici (EULITA).

Reiterez, în încheiere, ceea ce au menţionat unii colegi anterior, ca în orice domeniu, există traducători mai buni şi mai puţin buni (îmi place să cred că şi dintre aceştia din urmă, cu multă muncă şi puţină îndrumare, cei care doresc îşi pot îmbunătăţi competenţele, deoarece competenţele de traducător se pot perfecţiona). Îi îndemn pe traducătorii buni să îşi facă treaba în continuare ca până acum, iar pe cei care consideră că se pot perfecţiona să nu amâne eforturile de a-şi îmbunătăţi prestaţiile profesionale şi să se înconjoare de colegi pe care îi respectă din punct de vedere profesional - este foarte important să ai repere clare şi să faci parte dintr-o reţea de oameni orientaţi spre calitate şi profesionalism.

Duminică plăcută în continuare!

[Editat la 2010-09-26 11:22 GMT]

Annamaria Amik wrote:



O lipsă de activitate poate indica şi munca serioasă care se concentrează pe text, nu pe socializări "profesionale". De exemplu, eu ştiu cel puţin 3 traducători excelenţi, din România, care lucrează intens aproape în fiecare weekend şi nu i-am văzut niciodată punând întrebări pe kudoz.

Bernd Müller wrote:

Sunt oameni şi oameni...
De altfel, dacă citeai mai atent postarea aceea, vedeai că eu consider atitudinea românilor mai sănătoasă, decât a nemţilor; plus că unii oameni mai merg şi la biserică, etc., duminica- au familie (ceea ce la nemţi nu e neapărat cazul- la München sunt peste 50% din adulţi "singles"), etc.
Andere Länder, andere Sitten- adică: obiceiurile, tradiţiile etc. diferă, de la o ţară la alta!


La restul nu mai răspund pe acest thread, tinereţe - ajunge cât am scris, mai am şi de lucru!







[Editat la 2010-09-27 13:30 GMT]

[Editat la 2010-09-27 13:35 GMT]