| Pages in topic: < [1 2 3 4 5] > | Traducerea de carte Thread poster: jean03
|
|---|
| Traducere de carte: actualizare | May 23, 2012 |
Dragi colegi,
Am vazut ca pe forum s-a discutat de mai multe ori chestiunea spinoasa a traducerii de carte (tarife, termene... ca sa nu mai vorbim de tepe). Am toata parerea de rau pentru orice traducator care a fost inselat, cunosc gustul amar al muncii neplatite si batjocorite.
Pana la urma, care este punctul dvs. de vedere? Eu sunt in mare incurcatura de fiecare data cand primesc o propunere de acest gen. Unde ar fi limita decentei? Luam limba engleza ca exemplu, ava... See more Dragi colegi,
Am vazut ca pe forum s-a discutat de mai multe ori chestiunea spinoasa a traducerii de carte (tarife, termene... ca sa nu mai vorbim de tepe). Am toata parerea de rau pentru orice traducator care a fost inselat, cunosc gustul amar al muncii neplatite si batjocorite.
Pana la urma, care este punctul dvs. de vedere? Eu sunt in mare incurcatura de fiecare data cand primesc o propunere de acest gen. Unde ar fi limita decentei? Luam limba engleza ca exemplu, avand frecventa maxima. Nu apar niciodata propuneri care sa ajunga la 2 Euro/pagina de 2000 de caractere fara spatii. Cel mai mult ma deranjeaza acest "fara spatii", mi se pare o modalitate de a micsora mascat pretul, si asa foarte mic pentru atatea ore petrecute in fata calculatorului, eventual si cu cateva kilograme de dictionare in poala.
Ce facem, mai acceptam asemenea tarife? Cata vreme o facem, este un deserviciu si pentru colegii de bransa, si pentru noi insine. Poate ca un bun inceput ar fi eliminarea, din start, a conditiei "fara spatii".
Astept parerile dvs. si va multumesc,
Desirea ▲ Collapse
| | | | | cu și fără spații | May 24, 2012 |
Desirea wrote:
pagina de 2000 de caractere fara spatii.
S-ar prea putea să fi pierdut eu contactul cu ofertele din România, dar asta e prima dată când aud de pagină de 2000 de caractere fără spații.
Variantele de calcul al paginii erau, pe vrehehehemea mea, 1500 fără spații sau 2000 cu spații. Oricum o întorci și o sucești, o pagină de text plin, Times New Roman de 12, la spațiată la 1 rând, are cca. 1500 de caractere fără spații și 2000 cu spații.
Pune-i să mai numere o dată.
| | | | | Deci chiar se petrece ceva in Danemarca | May 24, 2012 |
Elvira Daraban wrote:
Variantele de calcul al paginii erau, pe vrehehehemea mea, 1500 fără spații sau 2000 cu spații.
Pune-i să mai numere o dată. [/quote]
 - Nu e rea ideea. Pana acum, credeam ca eu sunt cea cu probleme de matematica...
Multumesc, Elvira!
| | | | S_G_C
Romania
Local time: 06:38
English to Romanian
2.000 de caractere fără spaţii este şi etalonul meu. Nu m-am gândit că nu e comun, adică larg utilizat.
| | |
|
|
|
| Cedam spatiile... dar pentru ce? | May 28, 2012 |
Serenity wrote:
2.000 de caractere fără spaţii este şi etalonul meu. Nu m-am gândit că nu e comun, adică larg utilizat.
Acum, dincolo de lipsa de logica a unei traduceri cuantificate "fara spatii" (oare cum ar arata?), depinde si cat se plateste; la peste 10 RON/pagina, totul este in regula; la 6-7 RON, inseamna vreo 5 RON / pagina reala, si mie nu-mi convine.
| | | |
Desirea wrote:
Poate ca un bun inceput ar fi eliminarea, din start, a conditiei "fara spatii".
Scrie-le şi tu traducerea fără spaţii, scriptio continua, dacă spaţiile nu se plătesc. Că doar n-o să-ţi toceşti degeaba degetele pentru ei.
| | | | | caractere - cu si fara spatii | May 29, 2012 |
Serenity wrote:
2.000 de caractere fără spaţii este şi etalonul meu. Nu m-am gândit că nu e comun, adică larg utilizat.
Romania pare a fi unica tara care foloseste etalonul bizar de caractere (cu si fara spatii) probabil introdus de diverse agentii pt. a mai fura pe ici pe colo de la traducatori inghesuind carectere in pagina si furand si la spatii.
Dupa cate stiu, etalonul european (si singurul utilizat si in alte parti ale lumii) este de 250 cuvinte pe pagina.
La international se obisnuieste pret pe cuvant (in limba sursa sau tinta - dupa cum iti convine).
Fiind liberi profesionisti, suntem liberi sa ne alegem etalonul...
[Edited at 2012-05-29 12:32 GMT]
| | | | | scriptio continua | May 30, 2012 |
Ioana Costache wrote:
Scrie-le şi tu traducerea fără spaţii, scriptio continua, dacă spaţiile nu se plătesc. Că doar n-o să-ţi toceşti degeaba degetele pentru ei.
Great minds think alike ... chiar asta ma gandeam sa le propun si eu... si sa puna ei spatiile, ca tot sunt gratis ::)
| | |
|
|
|
Sangro wrote: Romania pare a fi unica tara care foloseste etalonul bizar de caractere (cu si fara spatii) probabil introdus de diverse agentii pt. a mai fura pe ici pe colo de la traducatori inghesuind carectere in pagina si furand si la spatii. Fiind liberi profesionisti, suntem liberi sa ne alegem etalonul... [Edited at 2012-05-29 12:32 GMT]
Asa este; mai ramane doar chestiunea spinoasa a alegerii traducatorului in functie de tarif si nu in functie de calitate (incluzand CV, portofolu, cultura generala). Multi prefera sa aleaga traducatorii ca si cum ar fi vorba de servicii notariale (cu ce difera o stampila notariala de alta?!); dar n-au decat; tot "alegatorii" se vor face de ras.
| | | | | Fiindca veni vorba de etaloane (si tarife)... | May 31, 2012 |
Intr-adevar, traducatorului individual ii e greu sa lupte cu morile de vant, impunand un etalon cu care clientii nu sunt familiarizati.
Cu rezerva ca nu am examinat situatia si n-am timp s-o fac si cu titlu strict de propunere (deci fara sa cunosc situatia si cu scuzele de rigoare), mi-as permit sa sugerer ca ATR-ul sa adopte un etalon usor de caculat si rezonabil international (ca cel de 250 cuvinte pe pagina sau 1500 caractere cu spatii) / pagina, sub forma de recomandare ... See more Intr-adevar, traducatorului individual ii e greu sa lupte cu morile de vant, impunand un etalon cu care clientii nu sunt familiarizati.
Cu rezerva ca nu am examinat situatia si n-am timp s-o fac si cu titlu strict de propunere (deci fara sa cunosc situatia si cu scuzele de rigoare), mi-as permit sa sugerer ca ATR-ul sa adopte un etalon usor de caculat si rezonabil international (ca cel de 250 cuvinte pe pagina sau 1500 caractere cu spatii) / pagina, sub forma de recomandare oficiala (adica intr-o rubrica speciala), la care traducatorii s-ar putea referi in propunerile lor de pret.
De asemenea, precum se obisnuieste in organizatii paralele, ATR-ul ar putea publica tarife de traducere recomandate la nivel decent pt. diverse limbi.
Pe baza discutiilor din acest for, mi se pare relevant.
My 2 agorot.
▲ Collapse
| | | | Cristiana Coblis 
Romania
Local time: 06:38
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| Mulţumim pentru recomandări | May 31, 2012 |
ATR a publicat, în 2004, o broşură intitulată "Ce este traducătorul?" care conţine definiţii şi etaloane pentru principalele concepte cu care lucrează traducătorii, inclusiv pagina standard. Aceasta este disponibilă gratuit pe site-ul ATR din 2004 şi rămâne unul dintre cele mai accesate documente de pe site: www.atr.org.ro
Aspectul paginii standard a mai fost discutat în repetate rându... See more ATR a publicat, în 2004, o broşură intitulată "Ce este traducătorul?" care conţine definiţii şi etaloane pentru principalele concepte cu care lucrează traducătorii, inclusiv pagina standard. Aceasta este disponibilă gratuit pe site-ul ATR din 2004 şi rămâne unul dintre cele mai accesate documente de pe site: www.atr.org.ro
Aspectul paginii standard a mai fost discutat în repetate rânduri. Pe scurt, la nivel european nu există un etalon standard, se folosesc mai multe astfel de etaloane şi este mai degrabă o chestiune de tradiţie şi practică. Editurile însă sunt un sector atipic şi foarte tradiţionalist în toate ţările. Personal, mi se pare o falsă problemă. Clienţii sunt obişnuiţi să lucreze cu anumite etaloane şi pot opune rezistenţă la schimbarea acestora. Ca profesionist, este recomandabil să le cunoaştem pe cele folosite pe perechile de limbi cu care lucrăm şi să ne facem liste de intervale tarifare în funcţie de diferite etaloane pentru a le avea la îndemnână, astfel încât indiferent de etalon să câştigăm un venit rezonabil. Un pic de matematică nu strică ) Acest lucru este util pentru că trebuie să fim flexibili, o discuţie cu clientul legată de diferitele pagini standard poate deveni foarte tensionată şi poate conduce, în mod inutil, la pierderea clientului sau la pierderea încrederii acestuia. Se poate foarte uşor impune un anumit etalon unui client mai deschis care nu are o anumită preferinţă. Cei care lucrează însă deja cu anumite etaloane vor considera anormală încercarea de impunere a unui anumit etalon.
Legat de recomandarea de tarife, nu cunosc situaţia în Israel, ceea ce ştiu este că în UE nu există asociaţii profesionale care să recomande tarife sau, dacă o fac, se situează în afara legii şi o fac prin căi puţin publice. Recomandarea de tarife este ilegală. Cu câţiva ani în urmă TEPIS (cea mai mare asociaţie de traducători din Polonia) a fost dată în judecată pentru că recomanda public tarife pe site-ul lor. TEPIS a fost dat în judecată de o instituţe europeană (DGT, dacă nu mă înşeală memoria). După cum s-a anunţat şi pe acest forum, nu cu mult timp în urmă, atât CECCAR-ul, cât şi Baroul Avocaţilor au fost amendate de Consiliul Concurenţei pentru fixarea de tarife, iar în momentul de faţă s-a iniţiat de către MJ procedura de liberalizare a tarifelor la unele documente notariale. Înţeleg că este frustrant pentru unii traducători faptul că alte profesii au uzat de căi neetice sau chiar ilegale pentru a realiza câştiguri, dar situaţia legală este de piaţă liberă. Desigur, unor corpuri profesionale în care este obligatoriu să te înscrii, le este simplu să recomande tarife, dar astfel de corpuri profesionale percep cotizaţii uriaşe (de ex. 10% din cifra de afaceri/venituri) şi reunesc un număr mic de persoane (maxim câteva mii). Există unele persoane care doresc un astfel de corp şi pentru profesiunile noastre. Din punctul meu de vedere, în momentul de faţă, un astfel de corp profesional pentru traducători şi interpreţi ar fi inacceptabil şi imposibil de gestionat, pentru că există deja peste 32000 de autorizaţii emise după ureche, iar ATR nu consideră că toţi traducătorii autorizaţi de MJ sunt traducători activi sau profesionişti. În plus, un astfel de corp profesional ar lăsa pe dinafară revizori, terminologi, traducători de subtitrare, localizare etc. (în genere, sectoare foarte active şi rentabile în comparaţie cu sectoarele traducerilor editoriale sau autorizate unde lucrurile nu sunt chiar roz). Pentru profesia noastră este foarte dificil de trasat o linie în ceea ce priveşte serviciile prestate de un traducător, deoarece acestea depind de abilităţile (uneori înnăscute) ale fiecăruia şi de expansiunea pieţii (care este foarte rapidă în momentul de faţă).
Cu toate acestea, în unele state există tarife fixate prin lege pentru traducerea pentru sistemul judiciar (aşa-numită autorizată). Acestea sunt legale, există şi în România şi pot fi luate drept etalon. Deşi nu se referă la traducerile de pe piaţa "comercială", acestea sunt etalonul în multe state şi traducătorii se orientează după ele şi în relaţia cu alte entităţi. Cei care lucrează la tarife sub cele stabilite prin astfel de legi cu atât mai puţin vor lua în considerare tarifele recomandate de asociaţii profesionale, de care nu aparţin toţi traducătorii, pentru că unii câştigă prea puţin şi orice cotizaţie li se pare mare sau alţii nu ar putea fi admişi în astfel de asociaţii din cauză că nu îndeplinesc criteriile de aderare. Nu ştiu dacă dvs. aparţineţi unei asociaţii profesionale, dar, în practică, nicio asociaţie dintr-o ţară nu reuneşte toţi traducătorii de pe piaţă şi nici nu şi-ar dori vreuna aşa ceva, deoarece intenţia este să se menţină un nivel ridicat şi nu toţi traducătorii au un nivel ridicat.
La nivel informal, în România, încă se poate discuta despre tarife şi în ATR discutăm foarte des despre tarife. Poate pare puţin lucru, dar aceste discuţii informale între colegi din ATR sunt foarte utile şi eficiente. În unele state (de ex., în SUA) nu este legal nici măcar să se discute despre tarife.
Aceasta fiind situaţia, trebuie să procedăm corect şi să "schimbăm lumea" om cu om, începând cu cei care doresc să practice această profesie la nivel profesionist şi sunt motivaţi să o practice în mod etic. ▲ Collapse
| | | | | Cerere si oferta | Jun 2, 2012 |
Cred ca, intr-adevar, oferta si cererea sunt intr-o relatie foarte stransa. Ca veni vorba despre subtitrari, sigur sunt si traducatori capabili; dar adeseori vedem niste nostimade in partea de jos a ecranului. Daca ne gandim la asprimea cu care unele agentii isi selecteaza colaboratorii (mai e putin si te pune sa faci si chirurgie vasculara, sa vada ca "poti sa fii capabil de a fi in stare" de orice, nu pot sa nu ma mir cand vad niste bombe in subtitrare. Ce concluzie pot eu trage? Ori ca i-au d... See more Cred ca, intr-adevar, oferta si cererea sunt intr-o relatie foarte stransa. Ca veni vorba despre subtitrari, sigur sunt si traducatori capabili; dar adeseori vedem niste nostimade in partea de jos a ecranului. Daca ne gandim la asprimea cu care unele agentii isi selecteaza colaboratorii (mai e putin si te pune sa faci si chirurgie vasculara, sa vada ca "poti sa fii capabil de a fi in stare" de orice, nu pot sa nu ma mir cand vad niste bombe in subtitrare. Ce concluzie pot eu trage? Ori ca i-au dat lucrarea asta lui Costel sau lui Nelutu pentru ca "e varul meu, baiat bun", ori ca l-au ales pe acelasi Costel, Nelutu sau Dorel, pentru ca se multumeste si cu 2 RON/pagina 2000 CFS, nu pe mofturosul care a facut niste studii de profil (eventual cu examen de admitere si absolvire) si care mai pune mana si pe cate-o carte, si care cere, cu nerusinare, peste 5 RON la pagina !!! De mentionat ca cei care accepta asa ceva in mod sigur nu traiesc din traduceri; si daca ziua ar avea 72 de ore, la tariful asta tot nu si-ar plati electricitatea si conexiunea la Internet. Asta daca omul ar putea pune pe farfurie bloguri si s-ar putea imbraca in curenti alternativi (cer scuze celor care se pricep la fizica).
Ideea ar fi ca piata este stricata de cei care traiesc - pe picior mare- din altceva (preferabil din buzunarul parintilor), dar carora le place sa-si spuna si "traducatori". ▲ Collapse
| | |
|
|
|
| și, în plus... | Jun 2, 2012 |
Desirea wrote:
Ideea ar fi ca piata este stricata de cei care traiesc - pe picior mare- din altceva (preferabil din buzunarul parintilor), dar carora le place sa-si spuna si "traducatori".
Nu zic ba, ai dreptate. Dar pe lângă aceștia, mai sunt și studenții amărâți care trebuie să își ia și ei o pâine și de care profită birourile de traduceri „autorizate”, mai sunt și cei care lucrează la metru (adică zero calitate, preț de nimic) și mai sunt și cei care se tem că, dacă își cresc tariful, pierd clientul.
Am mai zis, și mai zic, cred că prețul corect al fiecăruia dintre noi e cel la care nu simte că a muncit degeaba. Cred că în momentul în care considerăm că nu merită să muncim pentru banii respectivi ar fi un bun moment de reevaluare a politicii proprii de prețuri și/sau a orientării profesionale.
| | | | | Sa gandim inainte sa muncim (eu acu' incep cu gandirea :) ) | Jun 4, 2012 |
Elvira Daraban wrote:
... prețul corect al fiecăruia dintre noi e cel la care nu simte că a muncit degeaba...
Asa este. Cred ca asta ar trebui sa fie primul criteriu la acceptarea clientului. Din pacate, sunt foarte rare situatiile in care clientul va alege, la randul lui, dupa alte criterii decat dupa cel al tarifului. Cerc vicios.
N-as vrea sa divaghez (si cred ca nu o fac), dar este o problema si cu studentii care vor sa "castige un ban". Generatii dupa generatii, romanii au facut studii superioare fara sa aiba nevoie de bani in plus, chiar si in situatii nu prea infloritoare (familie monoparentala, de pilda). Probabil ca este vorba la studentii "cu taxa", care umfla buzunarele unor universitati, ca sa ingroase apoi randurile "specialistilor" intr-un domeniu sau altul. Din pacate, cei care nu provin din familii "cu stare", chiar accepta niste situatii si tarife umilitoare, si se mai pun si in situatii riscante. Un caz extrem (dar real) ar fi cel al unei studente la Litere (universitate particulara cu ... faima), care, venita la Bucuresti din provincie, a avut nevoie de bani de taxe si de casa/masa, biata de ea, a umblat dupa anunturi in ziar, pana cand a sfarsit sub ciocanul unui obsedat; asta pentru ca fata chiar dupa munca umbla si nu era dispusa la compromisuri.
Concluzia: sa fim atenti pana unde putem merge si, vorba ta, Elvira, sa ne reorientam, daca se impune. Pentru ca altfel, o sa murim muncind (nu gandind).
| | | | Dasa Suciu
Local time: 06:38
English to Romanian
+ ...
| Problema cu studenţii | Jun 8, 2012 |
Problema cu studenţii mai are un aspect. De când sunt la modă internship-urile, care sunt de regulă neplătite, se profită foarte mult de pe urma studenţilor. De dragul de a avea CV-ul plin cu perioade de practică neplătită, dar care reprezintă experienţă (!), se traduce în prostie orice şi oricum, care cum pică! De aici se trage chiar şi împărţirea unui roman la 10 studenţi. Ce să facem, toţi vor urgent, pentru că se trezesc în ultimul ceas! Şi au impresia că au făcut... See more Problema cu studenţii mai are un aspect. De când sunt la modă internship-urile, care sunt de regulă neplătite, se profită foarte mult de pe urma studenţilor. De dragul de a avea CV-ul plin cu perioade de practică neplătită, dar care reprezintă experienţă (!), se traduce în prostie orice şi oricum, care cum pică! De aici se trage chiar şi împărţirea unui roman la 10 studenţi. Ce să facem, toţi vor urgent, pentru că se trezesc în ultimul ceas! Şi au impresia că au făcut un gheşeft. Însă, în multe cazuri, rezultatul este, evident, un dezastru. Deci să nu ne mirăm că dăm la tot pasul de traduceri proaste. Şi uite-aşa au fost împăcate şi capra şi varza!
[Edited at 2012-06-08 12:07 GMT] ▲ Collapse
| | | | | Pages in topic: < [1 2 3 4 5] > | There is no moderator assigned specifically to this forum. To report site rules violations or get help, please contact site staff » Traducerea de carte | CafeTran Espresso | You've never met a CAT tool this clever!
Translate faster & easier, using a sophisticated CAT tool built by a translator / developer.
Accept jobs from clients who use Trados, MemoQ, Wordfast & major CAT tools.
Download and start using CafeTran Espresso -- for free
Buy now! » |
| | Anycount & Translation Office 3000 | Translation Office 3000
Translation Office 3000 is an advanced accounting tool for freelance translators and small agencies. TO3000 easily and seamlessly integrates with the business life of professional freelance translators.
More info » |
|
| | | | X Sign in to your ProZ.com account... | | | | | |
Login to reply/comment 
