| Pages in topic: < [1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57] > | Recomandări emisiuni TV , dicţionare, articole pentru traducători Thread poster: lucca
|
|---|
lucca
Romania
Local time: 10:06
English to Romanian
TOPIC STARTER
Nu ştiu câtă lume a auzit de Brainbench sau a obţinut un certificat de la ei. Nu-mi este prea clar nici la ce pot să servească la noi aceste certificate.
Totuşi, luni 15 începe "Bench Fest". Se temină pe 31 mai. Ca şi în anii trecuţi, în acest interval accesul la cele 500 teste de la Brainbench va fi gratuit.
Unele sunt teste de limba engleză (vocabular, gramatică, domenii terminologice) şi sunt cât se poate de dificile şi serioase. Ştiu din experienţă; am obţin... See more Nu ştiu câtă lume a auzit de Brainbench sau a obţinut un certificat de la ei. Nu-mi este prea clar nici la ce pot să servească la noi aceste certificate.
Totuşi, luni 15 începe "Bench Fest". Se temină pe 31 mai. Ca şi în anii trecuţi, în acest interval accesul la cele 500 teste de la Brainbench va fi gratuit.
Unele sunt teste de limba engleză (vocabular, gramatică, domenii terminologice) şi sunt cât se poate de dificile şi serioase. Ştiu din experienţă; am obţinut "Master" (dacă nu făceam un scor bun... îmi ţineam gura).
Fiind gratis (şi confidenţial), n-avem de pierdut decît timpul şi câştigăm o autoevaluare obiectivă şi utilă. Informaţii aici:
http://www.brainbench.com/xml/bb/landing/offer/promotion.xml?contentId=2310
Poate cam în stilul acesta ar trebui să se desfăşoare şi examenul de traducător (cel de la Ministerul Culturii). Aviz "organelor" guvernamentale competente. Nu vă grăbiţi să obiectaţi că "nu se poate aşa, nu se poate computeriza chiar orice...". Încercaţi măcar un test. ▲ Collapse
| | | | Lucica Abil (X) 
Romania
Local time: 10:06
Italian to Romanian
| Standarde internaţionale de raportare financiară | May 20, 2006 |
Lucia Abil wrote: Mihai Badea wrote: Cristiana Coblis wrote:
Colegilor care lucrează pe financiar le recomand următoarea lucrare:
Standarde internaţionale de raportare financiară - Ghid practic
International financial reporting standards - a practical guide
Am cumpărat-o şi eu şi sunt încântat de ea. Este foarte bine structurată, prezentările sunt sintetice, iar faptul că textul este în oglindă (engleză-română) o face foarte utilă pentru traducători. Prin urmare, chiar dacă e destul de scumpă, cred că îşi merită banii. [Editat la 2006-04-29 09:34] Am comandat-o şi eu prin e-mail la editură. Sper să mi-o trimită.
Mi-au trimis-o în mai puţin de o săptămână, plata ramburs (98.10 lei).
Dacă interesează pe cineva, adresa lor este [email protected]
[Edited at 2006-05-20 22:08]
| | | | | În afara subiectului (sau nu chiar...): pildă | May 25, 2006 |
Vă recomand să citiţi această pildă publicată de un coleg din Iran:
http://www.proz.com/topic/48199
S-ar putea să vă fie cunoscută deja, dar niciodată nu strică să ne-o reamintim.
| | | | |
|
|
|
Mihai Badea (X)
Luxembourg
English to Romanian
+ ...
| În afara subiectului: pentru microbişti | Jun 20, 2006 |
Celor care vor să urmărească meciurile de la Campionatul mondial pe monitor şi nu au TV-tuner şi celor care s-au săturat de bâlbele comentatorilor români, le recomand programul TVUPlayer, care poate fi descărcat de aici. Softpedia garantează că nu conţine spyware sau alte chestii de genul ăsta.
Meciurile sunt transmise de Univision în limba spaniolă (... See more Celor care vor să urmărească meciurile de la Campionatul mondial pe monitor şi nu au TV-tuner şi celor care s-au săturat de bâlbele comentatorilor români, le recomand programul TVUPlayer, care poate fi descărcat de aici. Softpedia garantează că nu conţine spyware sau alte chestii de genul ăsta.
Meciurile sunt transmise de Univision în limba spaniolă (din păcate, calitatea imaginii este destul de slabă, dar comentariul este delicios, mai ales când se marchează goluri ) şi de ABC sau ESPN (Sports)/ESPN2 în limba engleză. Vizionare plăcută!
[Editat la 2006-06-20 20:17] ▲ Collapse
| | | | | Nou dicţionar francez-român | Jul 5, 2006 |
Acum câteva săptămâni a apărut pe piaţă un nou dicţionar numit Dicţionar francez-român pentru traducători, publicat de editura Academic, lansat oficial a Brasov şi la Cluj din câte ştiu. În curând acesta va fi disponibil şi în librării. Dat fiindcă mai multe persoane mi-au cerut informaţii despre acest dicţionar la care am colaborat ca autor-colaborator, voi publica în curând o revizie foarte amănunţită prezentând avantajele acestuia. Îmi cer scuze dacă prezentarea ... See more Acum câteva săptămâni a apărut pe piaţă un nou dicţionar numit Dicţionar francez-român pentru traducători, publicat de editura Academic, lansat oficial a Brasov şi la Cluj din câte ştiu. În curând acesta va fi disponibil şi în librării. Dat fiindcă mai multe persoane mi-au cerut informaţii despre acest dicţionar la care am colaborat ca autor-colaborator, voi publica în curând o revizie foarte amănunţită prezentând avantajele acestuia. Îmi cer scuze dacă prezentarea va fi prea lungă însă sper să fie folositoare. Aştept păreri şi opinii după citirea reviziei.
Andreea ▲ Collapse
| | | | Iulia Goras
Local time: 09:06
English to Romanian
+ ...
| Modalitate de comanda dictionar FR- RO | Jul 6, 2006 |
Buna ziua,
Imi puteti spune pretul si modalitatea de achizitionare a acestui dictionar sau imi puteti preciza daca se gaseste in librarii?
Va multumesc anticipat.
Iulia Goras
| | | | | dicţionar fr-ro | Jul 6, 2006 |
Momentan se găseste numai la librăria Mihai Eminescu din Bucureşti la aproximativ 260 RON, dar se poate comanda şi pe site-ul editurii cu plata ramburs la 200 RON plus taxele de expediere.
www.editura-academic.ro
[email protected]
| | |
|
|
|
| Dicţionar francez-român pentru traducători - recenzie | Jul 6, 2006 |
Dicţionarul francez – român pentru traducători – un dicţionar care tinde spre exhaustivitate
Recent piaţa românească a dicţionarelor pentru limba franceză a făcut loc unei lucrări deosebite: Dicţionarul francez – român pentru traducători, editat de editura Academic. Acesta se adresează în primul rând specialiştilor (lingviştilor şi traducătorilor), drept pentru care autorii au ales acest nume, însă caracteristicile lui îl fac accesibil şi publicului la... See more Dicţionarul francez – român pentru traducători – un dicţionar care tinde spre exhaustivitate
Recent piaţa românească a dicţionarelor pentru limba franceză a făcut loc unei lucrări deosebite: Dicţionarul francez – român pentru traducători, editat de editura Academic. Acesta se adresează în primul rând specialiştilor (lingviştilor şi traducătorilor), drept pentru care autorii au ales acest nume, însă caracteristicile lui îl fac accesibil şi publicului larg. Elaborat de o echipă tânără de studenţi la Facultatea de Litere din Braşov, de specialişti de la aceeaşi universitate conduşi de asist. univ. Adrian Cristea şi Alina Cristea, acest dicţionar cuprinde 250 000 de termeni cu peste un milion de sensuri, precum şi un număr record de domenii.
Creat de specialişti pentru specialişti, acest dicţionar s-a născut din nevoia de a umple golul de pe piaţă pentru acest segment. Multitudinea de dicţionare generale şi de dicţionare specializate pe un anumit domeniu (mai ales juridic şi economic) îngreunau mult munca traducătorului care trebuia să aibă în jur câte un dicţionar pentru fiecare domeniu plus un dicţionar monolingv.
Acest dicţionar combină aşadar toate aceste dicţionare într-unul singur care cuprinde aproape toate domeniile şi toate sensurile unui cuvânt, toate categoriile gramaticale, prescurtări, precum şi o serie de termeni pe care de obicei nu îi găsim într-un dicţionar. Acestea sunt numai câteva din caracteristicile care îi conferă unicitate.
Astfel, multitudinea de sensuri pe care le poate avea un cuvânt precum şi domeniile în care acesta poate fi regăsit sunt numai 2 caracteristici ce pot fi exemplificate prin:
Multitudinea de domenii – sunt incluşi termeni din peste 30 de domenii din cele mai variate.
badigeonnage m. spoit, zugrăvit; (TCM, constr.) chituire; (tehn.) vopsire de protecţie; (med.) badijonare.
boue 1 f. nămol, noroi; tină, glod; (chim., fiz.) depunere; (met.) adaos; (geol.) sediment noroios; (tehn.) deşeu (de ape poluate), noroi industrial; ● f. pl. (geol.) nămol oceanic.
c / min (tehn., abr. coups par minute) imp. / min., impulsuri pe minut.
datif, ive adj. (ec., jur.) numit / desemnat de tribunal; ● m. (gram.) (cazul) dativ. dédouaner vt. (ec.) a scoate din vamă; (jur.) a reabilita (o persoană); ● vr. (fam.) a scăpa de o responsabilitate.
DDP (ec., abr. délivré douane payée, D.D.P.) livrat cu taxele vamale plătite; ● f. (autom., el., abr. différence de potentiel, d.d.p.) diferenţă de potenţial.
Multitudinea de sensuri – de la 10, la 20 şi chiar 150 de sensuri.
accroissement m. creştere, mărire, înmulţire, sporire; (jur.) acrescământ (agr., înv.) creştere, dezvoltare (a plantelor); (fig.) creştere, agravare, recrudescenţă.
bac 1 m. recipient, lighean; recipient / sertar de plastic pentru frigidere; (constr.) bac, pod umblător; (mar.) bac (portuar), pod plutitor; (hort.) jardinieră; (schi) falcă; (sport.) bac; (constr., hidr.) rezervor, jgheab, groapă de var; (met.) baie; (maş., tehn.) vas, cuvă, recipient, tanc, bac, piesă cu ajutorul căreia se fixează obiectele de prelucrat; (joc) bac, carte fără valoare; (abr., fam.) bac, bacalaureat.
passer 1 vi. 1. cu aux. être (şi rar avoir) a trece, a merge; (cu prep. à) a se prezenta (la), a se duce la; (ref. la persoane, fără prep.) a deveni, a fi numit (într-o funcţie), a primi un grad; (ref. la timp) a trece, a se scurge, a se duce; (ref. la persoane, p. eufem.) a muri, a se duce; (ref. la fructe, lit.) a se trece; (ref. la culori) a-şi pierde strălucirea / intensitatea; (ref. la senzaţii, sentimente) a trece, a se sfârşi, a înceta; (ref. la filme, emisiuni) a rula, a fi difuzat, a se da; (fig., despre subiecte, detalii neplăcute, etc.) a nu insista / a nu zăbovi (asupra); (jur., cu prep. en) a fi judecat în / de; (despre dezavantaje, cu prep. sur) a nu ţine seama, a nu lua în considerare; (despre obligaţii, cu prep. sur) a evita, a sări (peste), a nu se conforma; (ref. la alimente) a se digera; (despre dificultăţi, cu prep. par) a trece (prin), a fi încercat de; ● 2. cu aux. avoir (sport) a pasa, a da o pasă; (cu prep. pour) a fi luat drept, a trece drept, a-i merge numele că; (abstract, ref. la legi, proiecte, propuneri, persoane) a trece, a fi admis, a fi acceptat; (ref. la monede) a avea curs, a circula; (ref. la lichide) a se filtra.
passer 2 vt. (cu aux. avoir) a trece, a petrece; (despre obiecte) a da (în mână), a înmâna; a da mai departe, a da din mână în mână; (p. ext., despre mesaje) a comunica, a transmite (mai departe); (despre aparate, instrumente) a da cu (aspiratorul), a face să funcţioneze, a folosi, a se folosi de; (cu ideea de a face să funcţioneze, de a pune la locul potrivit) a băga, a pune; (despre persoane) a întrece, a preceda, a fi înaintea; (auto., despre viteze) a schimba, a băga (în), a da (în); (ec., despre înscrisuri) a înscrie, a completa; (ec., despre acte) a încheia, a face; (ec., despre comenzi) a da, a face, a emite; (şc.) a da / a trece / a lua (un examen); (despre greşeli) a ierta, a scuza, a trece peste, a trece cu vederea; (fig., despre acţiuni nedorite) a tolera, a scuza, a permite; (despre comunicaţii, telefoane) a da, a face legătura; (despre boli) a transmite, a da; (despre haine) a îmbrăca (repede, pe fugă), a lua, a pune; (despre timp, viaţă) a petrece, a folosi; (despre senzaţii, sentimente) a potoli; (despre filme, emisiuni) a da, a transmite, a proiecta; (cu prep. à, par) a trece prin, a băga în, a supune acţiunii...; (cu prep. sur, despre suprafeţe) a întinde, a răspândi, a unge, a da cu ceva (pe); (cu prep. sur, despre lucruri) a omite, a sări peste, a trece peste, a nu menţiona; (cul.) a strecura, a pasa, a trece prin sită; (p. ext., fig.) a strecura pe ascuns; (despre marfă, călători) a transporta; a duce; a traversa; (sport) a pasa; (fig.) a se distra.
passer 3 (se) vr. a se petrece, a se întâmpla, a avea loc, a se desfăşura, a dura; (p. ext.) a se termina, a se sfârşi; (cu prep. de) a se abţine de la, a nu mai avea nevoie de, a se dispensa de, a se lipsi de, a putea fără; (cu prep. de, înv.) a se mulţumi (cu); (fig., despre lucruri nedorite) a-şi ierta; (fig.) a-şi pierde strălucirea, a se ofili; a se decolora; (reciproc) a-şi trece cu vederea; (ref. la băuturi) a se trezi.
passer 4 v. impers. a se petrece, a avea loc.
Pe lângă aceste caracteristici, echipa de autori a introdus o serie de procedee de reglaj fin, numite astfel pentru că ajută la aranjarea cuvintelor şi sensurilor simplificând munca de căutare a utilizatorului.
Astfel pentru verbe aranjarea s-a făcut în funcţie de auxiliarul folosit pentru conjugarea la timpurile compuse, distingându-se prin sensuri folosite cu auxiliarul être şi sensuri folosite cu auxiliarul avoir (a se vedea passer 1). În plus, se face o distincţie şi în funcţie de prepoziţia cu care este utilizat (fără prepoziţie, cu prepoziţia à, de, par, sur, hors, etc) acestea fiind aranjate în ordine alfabetică în cazul expresiilor:
mettre 1 vt. …● (în expr. fără prep.) ~ bas a făta; ~ bas les armes a depune armele, a se da bătut, a capitula; ….. ● (în expr. cu prep à) ~ à exécution (TCM, maş., tehn.) a executa; ~ à feu (TCM, met., chim.) a aprinde; ….. ● (în expr. cu prep. dans); ~ dans le même panier / sac a băga în aceeaşi oală; ~ de l’eau dans son vin a se potoli, a o lăsa mai moale; ..… ● (în expr. cu prep., art. de) ~ de la sauce a lungi pelteaua; ….. ● (în expr. cu prep., adv. en) ~ en action (maş.) a pune în mişcare / în funcţiune; ~ en activité (maş.) a pune în funcţiune; ….. ● (în expr. cu prep. hors) ~ hors circuit (maş., maş-un., el.) a scoate din circuit; a declanşa; a deconecta; a întrerupe; a scoate de sub tensiune; ….. ● (în expr. cu prep. sous) ~ la clé sous la porte a pleca pe furiş / pe nesimţite, a o şterge; a da faliment; ..… ● (în expr. cu prep. sur) mettez ceci sur vos tablettes (fam.) ţine minte, vezi să nu uiţi; …..
Pentru substantive, această distincţie operează la nivelul în expresii cu verb sau fără verb :
faute 1 f. greşeală, imprudenţă, vină; (tehn.) greşeală, defect, lipsă; (jur.) daună, prejudiciu; delict, încălcare (a unei reguli); (sport) greşeală, fault; (relig.) păcat; (artă) inexactitate, cusur, imperfecţiune; (autom.) eroare, greşeală (de programare, de codificare, de operaţie manuală); ● (în expr. fără verbe) ~ de din lipsă de; ~ de mieux în lipsă de ceva mai bun; ~ de savoir din neştiinţă; la ~ à (pop.) este vina…; liste de ~s erată, listă de greşeli; sans ~ cu siguranţă, negreşit, în mod sigur; ● (în expr. cu verbe) ~ de fraises, on mange les feuilles (prov.) în dorul fragilor, rozi cotoarele; ce n’est pas ~ d’avoir essayé nu se poate zice că nu am încercat; faire ~ (înv., lit.) a lipsi; ne pas se faire ~ de a nu se lipsi de, a nu se da în lături de la; prendre / surprendre qqn. en ~ a prinde pe cineva cu ocaua mică / cu mâţa în sac / asupra faptului; qui fait la ~ la boit (prov.) capul face, capul trage.
De asemenea, există la nivelul substantivelor o diferenţă între expresie şi sintagmă:
faute f. civile (jur.) culpă civilă.
faute f. consécutive (sport) greşeală repetată.
faute f. contractuelle (jur.) culpă contractuală.
faute f. contreventionnelle (jur.) culpă contravenţională.
faute f. d’accommodation (tele., tehn.) defect / greşeală de adaptare.
faute f. d’impression (tipogr.) greşeală de tipar.
faute f. d’obstacle (sport) greşeală de obstacol.
faute f. de construction (maş., tehn.) greşeală de construcţie.
faute f. de fil (sport) defecţiune de fir.
faute f. de pied (sport) greşeală de picior.
faute f. de preuves (jur.) lipsă de probe.
faute f. de réception (sport) greşeală de prindere.
faute f. délictuelle (jur. ) culpă delictuală.
faute f. double (sport) greşeală dublă.
faute f. du créancier (jur.) culpa creditorului.
faute f. grave (sport) greşeală gravă.
faute f. involontaire (sport) greşeală neintenţionată.
faute f. ordinaire (sport) greşeală obişnuită.
Pe lângă aceste procedee de reglaj fin, mai putem observa şi multitudinea de interjecţii, acronime, abrevieri şi alte categorii, precum şi noţiunea de prefixoide şi sufixoide.
Interjecţiile sunt tratate mai amănunţit, acronimele şi abrevierile sunt explicitate şi traduse, iar prefixoidele şi sufixoidele au sensurile precizate clar şi au întotdeauna echivalentul perfect:
ah 2 interj. (marchează un sentiment puternic; întăreşte o afirmaţie) a!, ah!; ● ah! ah! (exprimă surprinderea, mirarea) uaa!
MIRV m. invar. (angl., mil., abr. Multiple Independently Targetable Reentry Vehicle) încărcătură nucleară a unui proiectil teleghidat pentru multiple obiective.
EC m. (ferov., tehn., abr. Essai Complet des freins, E. C.) test complet al frânelor; (abr. Etat des Circulations, E.C.) raport al situaţiei circulaţiei.
hippo- (gram.) hipo-, prefixoid cu semnificaţia „cal”, „hipic”;
hypo- (gram.) hipo-, prefixoid cu semnificaţia „sub”, „inferior”, „în deficit” .
În plus, acest dicţionar cuprinde şi cuvinte utilizate în anumite regiuni ale lumii în care se vorbeşte franceza, cu menţiunea regiunii în care acesta se foloseşte, precum şi străinisme, cuvinte intrate în limba franceză, adaptate sau neadaptate.
paqueté, e adj. (reg., în Canada) umplut în exces, supraîncărcat; (fig.) beat.
kraal m. (în Africa de Sud) sat (la hotentoţi); grajd pentru vite.
berce m. (bot.) brânca-ursului, crucea-pământului; (în Belgia) leagăn.
outlaw m. (angl.) proscris, bandit, aventurier.
excellentissime adj. (rar, it.) excelentissim, excepţional; titlu dat senatorilor din Veneţia.
armada f. (ist., mil., mar., sp.) armadă, escadră; (cu maj.) Armada; (fig.) îngrămădeală, număr / cantitate mare.
kirsch m. (cul., germ.) kirsch, vişinată.
kabuki m. (jap., teatru) kabuki, gen teatral tradiţional în Japonia.
raï m. invar. (ar.) rai, gen literar şi muzical arab.
O altă noutate adusă de acest dicţionar este traducerea cuvintelor vulgare conform registrului în care acestea se utilizează.
chier vi., vt. (fam., vulg.) a se căca; ● ~ dans le pot / dans la colle a exagera, a nu avea tact, a face (fix) un căcat; ~ dans les bottes de qqn. (vulg.) a călca pe cineva pe bătături, a se căca pe nasul cuiva; ~ dans sa culotte / son froc a face pe el / a se căca pe el de frică, a se căca în nădragi de frică; ~ du poivre a se eschiva, a se da la o parte; à ~ (fam., vulg.) ca căcatu’, ca un căcat, ca curu’, urât foc; à ~ partout uşor de găsit oriunde; ça chie pas nu contează, nu face nici cât un căcat degerat; ça va ~ (des bulles) (vulg.) o să iasă un căcat (pe băţ), o să se ducă-n mă-sa (toată treaba); se lasă cu spume, o să iasă scântei; en~ (fam., vulg.) a fi în căcat, a suporta ceva penibil; envoyer ~ qqn. a trimite la budă / la plimbare, a alunga; être à ~ a fi de doi bani, *te caci pe el; faire ~ des gaufrettes / des lames de rasoir à qqn. a-i face viaţa grea cuiva, a băga în căcat; faire ~ qqn. a încurca, a fute la melodie; a scoate pe cineva din minţi; il n’y a pas à ~, (faut que ça chie) ajunge cu rahaturile, la treabă; on dirait qu’il a chié la colonne Vendôme e îngâmfat, nu-i ajungi nici cu prăjina la nas, se sparge în băşini; (peior.) ăsta crede că nici căcatul nu-i pute; se faire ~ a se plictisi de moarte; une gueule à ~ dessus o faţă care cere palme, mutră de cur / de veceu; y’a pas à ~ e clar, n-ai cum să scapi.
Sunt de remarcat propunerile de traducere sugerate de autori pentru a rezolva non-echivalenţa dintre cuvinte dată de diferenţele culturale şi lingvistice dintre cele două limbi. Prezenţa acestora este sugestivă pentru dăruirea şi seriozitatea cu care autorii au abordat dificultăţile care apar atunci când pui faţă în faţă două limbi şi două culturi diferite.
folle f. (fam.) homosexual efeminat, prop. de trad. "nebunatică".
réunionite f. (fam.) mania de a face reuniuni, prop. de trad. şedinţită acută.
aubergine f. (bot.) (pătlăgea) vânătă; (fam., înv.) poliţistă care supraveghează modul de parcare a maşinilor şi care amendează contravenienţii, numită astfel din cauza uniformei albastre; prop. de trad. "albăstrea", "vineţică", var. pervenche.
Ca idee de încheiere, aş zice că un dicţionar care îşi propune, ca acesta, să surprindă tot ce i-ar trebui unui traducător, nu poate fi niciodată încheiat. Aceasta este însăşi natura lui. El se opreşte în momentul când atinge volumul şi complexitatea care să-i permită să se adreseze traducătorilor, când aceştia se pot folosi cu adevărat de el. După aceea îşi invită utilizatorii să îl modeleze, să îl transforme într-un instrument ideal de lucru prin sugestiile, completările şi aprecierile lor. Autorii aşteaptă deci o colaborare reală cu utilizatorii, aşteaptă reacţiile lor şi le stau la dispoziţie pentru traducerea unor sensuri şi pasaje dificile. Dicţionarul pentru Traducători vrea să fie un instrument modern de lucru, niciodată încheiat definitiv, mereu deschis la completări, la surprinderea sensurilor care se nasc.
Şi nu în ultimul rând, echipa de autori aşteaptă de la dv. sugestii şi completări, propuneri de traducere, iar cei aflaţi în baza de date vor primi gratuit suplimentele.
[Edited at 2006-07-06 21:38] ▲ Collapse
| | | | lucca
Romania
Local time: 10:06
English to Romanian
TOPIC STARTER | Interesant. Cu totul remarcabil! | Jul 6, 2006 |
Nu pot să mă abţin să nu întreb: când va apărea un astfel de dicţionar şi pentru... română?
Sincere felicitări autorilor. E o referinţă indispensabilă pentru cei mai mulţi dintre noi.
| | | | | Numar de sensuri dictionar francez-roman | Jul 9, 2006 |
[quote] acest dicţionar cuprinde 250 000 de termeni cu peste un milion de sensuri [quote]
Eu am o singura observatie....aici scrie un milion de sensuri iar la http://www.editura-academic.ro/oferta.html scrie peste un miliard de sensuri. Care numar este real?
| | | | lucca
Romania
Local time: 10:06
English to Romanian
TOPIC STARTER | Dar dicţionarul mi se pare bun! | Jul 9, 2006 |
[quote]Dystopia wrote:
[quote] acest dicţionar cuprinde 250 000 de termeni cu peste un milion de sensuri
Filologii nu-s tari la socoteli
Totuşi, un miliard de sensuri = 1.000.000.000. Împărţit la 250.000 cuvinte fac 4000 sensuri/cuvânt. Cam mult. Greu de vorbit o astfel de limbă (sau de făcut un dicţionar cu 4000 de sensuri, în medie, la fiecare cuvânt...).
Dacă ne limităm la un milion de sensuri, ajungem la 4/cuvânt, ceea ce este normal. Ce înseamnă să greşeşti cu un ordin de mărime!
| | |
|
|
|
| Număr de sensuri | Jul 10, 2006 |
Bineînţeles că e vorba de 1 milion de sensuri. E o greşală în site..de altfel uşor de făcut. Dicţionarul e bun dar nu perfect, oricum. Probabil o să mai găsiţi mici greşeli de spelling sau de formatare, pe care oricât am încercat să le eliminăm, pare imposibil la un volum atât de mare. Noi vă rugăm să le semnalaţi pentru ca să le putem corecta în ediţiile următoare.
| | | | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 10:06
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| World eBook Fair - gratuit până pe 4 august | Jul 18, 2006 |
Se pot alege cărţi din circa 1/3 milioane de titluri pe diverse teme.
Enjoy!
| | | | | Pages in topic: < [1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57] > | There is no moderator assigned specifically to this forum. To report site rules violations or get help, please contact site staff » Recomandări emisiuni TV , dicţionare, articole pentru traducători | Protemos translation business management system | Create your account in minutes, and start working! 3-month trial for agencies, and free for freelancers!
The system lets you keep client/vendor database, with contacts and rates, manage projects and assign jobs to vendors, issue invoices, track payments, store and manage project files, generate business reports on turnover profit per client/manager etc.
More info » |
| | TM-Town | Manage your TMs and Terms ... and boost your translation business
Are you ready for something fresh in the industry? TM-Town is a unique new site for you -- the freelance translator -- to store, manage and share translation memories (TMs) and glossaries...and potentially meet new clients on the basis of your prior work.
More info » |
|
| | | | X Sign in to your ProZ.com account... | | | | | |
Login to reply/comment 
