| Pages in topic: < [1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27] > | Off topic: Ca să vă mai descreţiţi frunţile Thread poster: Susanna & Christian Popescu
|
|---|
SilviuM
Romania
Local time: 03:02
Romanian to English
+ ...
| D'ale lui Seinfeld, George, Elaine si, nu in ultimul rand, d'ale "Omului - K."! :P | Oct 29, 2008 |
http://www.youtube.com/watch?v=-T0C8x57StM
* Jerry (to the Desk Manager): "You don't just have to TAKE the reservation, you also have to HOLD the reservation..."
* Jerry (as Kramer): "Oh, I'm stressed..."
* Beggar Half-naked (to... See more http://www.youtube.com/watch?v=-T0C8x57StM
* Jerry (to the Desk Manager): "You don't just have to TAKE the reservation, you also have to HOLD the reservation..."
* Jerry (as Kramer): "Oh, I'm stressed..."
* Beggar Half-naked (to Kramer and Newman): "The Government!" )
* Kramer (to Beggar 1 and 2): "You'll also gonna need a well-toned upper-body. Or... a shirt.")
* George (to a guy who can't park his car because of his): "All right, all right! Shut up, I hear you! Boy, THESE PRETZELS ARE MAKING ME THIRSTY!"))
* George (to ex-employer): "I gotta tell ya, I've worked in a lot of offices and... hehe, people there do that ALL THE TIME!"
***
http://www.youtube.com/watch?v=WsKNvGeNKyE
* Elaine (with fake Aussie accent): "May-bee the Deyngow ate yowur bay-bee!" (stiu, nu prea am nimerit-o) =))
* George (to date-to-be): "My name is George, I'm bald and I live with my parents."))
* Jerry (to Elaine): "Oh, yeah, that's a real 'nuissance'..."
* George (to ex-gf): "I INVENTED the 'It's not you, it's me!' If it's anybody, it's ME!"
* George (to Elaine): "I WAS bald."
* Kramer (to Jerry): "(...) And he SPIT on us. (...) Then, I screamed-out: 'I'M HIT!' "))
* George (to Jerry): "- I didn't get my bread..."
Jerry (to George): "- Just forget it, let it go.")
* Boss (to George): "His wife's in a coma."
* Kramer (to employer-to-be of George): "What 'Delay Industries'?"
George (to the idiot Kramer): "VANDALAY! VANDALAY! VANDALAY!" =))
***
http://www.youtube.com/watch?v=gSf2O80brbU
* George (to Jerry): "Then who are the Dutch?" (since The Netherlands is Holland)
***
http://www.youtube.com/watch?v=61aQCQy5e6M
* George (to Jerry): "No, no! It wasn't a shift! I shifted! This was a MOVE!.."
* Jerry (to George): "Below the 'Ecuator'?", "Well, nobody knows what to do... You just close your eyes and hope for the best..."
George (to Jerry): "I got a tap...")
* Jerry (to Elaine): "The only thing between him and us is a thin layer of gabardine..."
Kramer (to Jerry): "I'm 'out', Jerry, and I'm LUVIN' every minute of it!" =))
* 'Georgie-boy' (to his mommy): "You're NOT 'out there' because I'M 'out there'! And if I see you 'out there', there's not enough VOLTAGE in this world to ELECTROSHOCK me back into coherence!" =))
* George (to Jerry): "If Relationship George enters that door, he will kill Independent George! A George divided unto himself, CANNOT exist!"
* George (listening to the robot): "(...) //Where could I be?//"))
***
Si,.. de vreme ce suntem la "Seinfeld", poate doreste cineva sa ia atitudine contra lui Naumovici aici: http://www.petitieonline.ro/petitie-p44112039.html
si/sau aici...
http://www.petitiononline.com/numarlan/petition.html ▲ Collapse
| | | | | Nid wyf yn y swyddfa ar hyn o bryd... | Nov 3, 2008 |
When officials asked for the Welsh translation of a road sign, they thought the reply was what they needed.
Unfortunately, the e-mail response to Swansea council said in Welsh: "I am not in the office at the moment. Please send any work to be translated".
So that was what went up under the English version which barred lorries from a road near a supermarket.
<... See more When officials asked for the Welsh translation of a road sign, they thought the reply was what they needed.
Unfortunately, the e-mail response to Swansea council said in Welsh: "I am not in the office at the moment. Please send any work to be translated".
So that was what went up under the English version which barred lorries from a road near a supermarket.
http://news.bbc.co.uk/2/hi/uk_news/wales/7702913.stm ▲ Collapse
| | | | | | Valentin Cirdei 
Romania
Local time: 03:02
Member (2006)
English to Romanian
+ ...
|
|
|
silvia karen
France
Local time: 02:02
French to Romanian
+ ...
| banc matinal | Dec 11, 2008 |
O femeie este oprita din trafic de un politist:
Politistul: Buna ziua.
Femeia: Buna ziua, ce s-a intamplat?
P: Ati depasit limita de viteza. Permisul dvs., va rog.
F: Vi l-as da, numai ca nu am asa ceva.
P: Nu aveti?!
F: L-am pierdut definitiv pentru conducere repetata in stare de ebrietate.
P: Aha... Imi aratati va rog actele masinii?
F: Nu pot.
P: De ce?
F: Am furat aceasta masina.
P: Ce-ati facut?!
F: Am furat masina si a... See more O femeie este oprita din trafic de un politist:
Politistul: Buna ziua.
Femeia: Buna ziua, ce s-a intamplat?
P: Ati depasit limita de viteza. Permisul dvs., va rog.
F: Vi l-as da, numai ca nu am asa ceva.
P: Nu aveti?!
F: L-am pierdut definitiv pentru conducere repetata in stare de ebrietate.
P: Aha... Imi aratati va rog actele masinii?
F: Nu pot.
P: De ce?
F: Am furat aceasta masina.
P: Ce-ati facut?!
F: Am furat masina si am ucis proprietarul.
P: Poftim?!!!
F: Daca nu ma credeti, cadavrul este in portbagaj... vreti sa il vedeti?
In acest moment politistul se retrage incet spre masina sa si cere ajutoare prin radio. In 5 minute sosesc la fata locului alte 5 masini de politie.
Un ofiter superior se apropie de masina femeii cu pistolul pregatit.
Politistul 2: Doamna, va rog sa iesiti din masina!
Femeia iese din automobil.
F: S-a intamplat ceva, domnule?
P2: Unul dintre colegii mei mi-a spus ca ati furat aceasta masina si ca ati ucis proprietarul.
F: Am ucis proprietarul?
P2: Da.Va rog sa deschideti portbagajul.
Femeia deschide portbagajul, care este gol...
P2: Masina este a dvs., doamna?
F: Da. Poftiti actele ei.
Primul politist ramane perplex.
P2: Unul dintre colegii mei sustine ca nu aveti nici permis.
Femeia cauta in poseta, scoate un port-document si-l intinde politistului.
Aceste il deschide si studiaza permisul, care este in regula.Tipul deja nu mai stie ce sa creada.
P2: Multumesc, doamna... Vedeti, colegul meu mi-a spus ca nu aveti permis,si ca ati furat masina si i-ati ucis proprietarul!
F: Sunt convinsa ca mincinosul v-a spus si ca mergeam cu viteza!
Morala: Nu va puneti cu femeile. ▲ Collapse
| | | | | Banc lingvistic | Dec 12, 2008 |
Napoleon se trezeşte dimineaţa şi iese din cort pe câmpul de luptă, strigând cât putea de tare: "Aduceţi-mi calul imediat!!!". Slujitorii nimic, îl priveau miraţi. Napoleon: "Aduceţi-mi calul imediat!!!". Slujitorii nimic, tot miraţi. Scoate Napoleon sabia şi o pune la gâtul unui slujitor, ţipând: "Aduceţi-mi calul imediat, sau îi tai capul". Slujitorul speriat îi răspunde: "Monsieur, vous parlez roumain!".
| | | | | Primit prin e-mail: | Jan 22, 2009 |
Regim pentru slăbire:
Nu putem manca vita, din cauza "vacii nebune" ....
Nu putem manca pui...din cauza "gripei gainii"
Nu putem manca oua... Salmonella
Nu putem manca porc, de teama ca gripa gainii i-a prins si pe porci...
Nu putem manca peste... metalele grele au infestat apa si deci pestii...
Nu putem manca fructe si legume...insecticide, ierbicide...
Hmmmmmmmmm!!!!!!!!!!!!!
C... See more Regim pentru slăbire:
Nu putem manca vita, din cauza "vacii nebune" ....
Nu putem manca pui...din cauza "gripei gainii"
Nu putem manca oua... Salmonella
Nu putem manca porc, de teama ca gripa gainii i-a prins si pe porci...
Nu putem manca peste... metalele grele au infestat apa si deci pestii...
Nu putem manca fructe si legume...insecticide, ierbicide...
Hmmmmmmmmm!!!!!!!!!!!!!
Cred ca nu ne ramane decat ciocolata!!!!!!!!
Ciocolata e o leguma
**
Ciocolata deriva din pastaia de cacao.
Pastaie=leguma.
Zaharul se extrage din sfecla de zahar.
Amandoua sunt plante din categoria " vegetale". Ca urmare ciocolata este o vegetala.
Mergand mai departe, ciocolata contine si lapte, asa ca este o mancare sanatoasa.
Stafide imbracate in ciocolata, visine, felii de portocala sau capsuni in ciocolata, toate sunt fructe, asa ca putem manca cat dorim.
Nu uitati! - - -
"STRESSED" citit invers = " DESSERTS " ▲ Collapse
| | | |
Un ateu se plimba prin padure minunandu-se de frumusetile naturii: Ce copaci impresionanti! Ce rauri cristaline! Ce animale frumoase!
La un moment dat, in timp ce se relaxa, omul aude in spatele lui zgomote ciudate. Cand se intoarce, vede un urs ca-n povesti: mare, frumos, sanatos si cu pofta de mancare. Ingrozit, ateul o ia la fuga, insa ursul, avand conditie fizica, il urmeaza constiincios... Tipul era atat de ingrozit, incat la un moment dat se impiedica si cade. Ursul il apucase deja ... See more Un ateu se plimba prin padure minunandu-se de frumusetile naturii: Ce copaci impresionanti! Ce rauri cristaline! Ce animale frumoase!
La un moment dat, in timp ce se relaxa, omul aude in spatele lui zgomote ciudate. Cand se intoarce, vede un urs ca-n povesti: mare, frumos, sanatos si cu pofta de mancare. Ingrozit, ateul o ia la fuga, insa ursul, avand conditie fizica, il urmeaza constiincios... Tipul era atat de ingrozit, incat la un moment dat se impiedica si cade. Ursul il apucase deja de un picior asa ca omul, paralizat de frica, racneste:
- Doamneeee!!!.
In secunda urmatoare, timpul se opri, ursul ingheta in pozitia in care se afla, padurea ramase neclintita si o lumina se revarsa din cer.
Tipul, socat, auzi o voce:
- Mi-ai negat existenta toata viata, le-ai explicat si altora ca sunt un mit, ai pus toata creatia Mea pe seama intamplarii cosmice... vrei acum sa te salvez? Pot eu sa te consider credincios cu adevarat?
Ateul se uita fix in lumina si raspunse:
- As fi ipocrit sa Iti cer brusc sa ma consideri credincios, dar poate ai reusi intr-un fel sa devina ursul crestin?
- Foarte bine, raspunse vocea.
Lumina disparu, zgomotul padurii reveni. Ursul il elibera din ghearele sale, isi impreuna labele din fata si spuse:
- Doamne, binecuvinteaza aceste bucate. Amin. ▲ Collapse
| | |
|
|
|
| Note de insomniac...Radu Beligan (primita pe e-mail) | Feb 13, 2009 |
"Note de insomniac
Radu Beligan
Motto pentru un volum de memorii: Nu vorbi niciodata despre tine. Scrie!
In ciuda diferentei de varsta dintre noi, Victor Eftimiu mi-a acordat
prietenia lui, mai ales dupa ce am jucat rolul vagabondului din "Omul
care a vazut moartea".
Faceam deseori vacantele impreuna la mare si ne pierdeam in lungi
discutii peripatetice, el in plina faconda, eu fermecat de eruditia
lui in multe domenii.
Odata, l... See more "Note de insomniac
Radu Beligan
Motto pentru un volum de memorii: Nu vorbi niciodata despre tine. Scrie!
In ciuda diferentei de varsta dintre noi, Victor Eftimiu mi-a acordat
prietenia lui, mai ales dupa ce am jucat rolul vagabondului din "Omul
care a vazut moartea".
Faceam deseori vacantele impreuna la mare si ne pierdeam in lungi
discutii peripatetice, el in plina faconda, eu fermecat de eruditia
lui in multe domenii.
Odata, la Constanta, ne-am oprit in fata unei vitrine in care erau
expuse vreo douazeci de busturi in miniatura ale lui Ovidiu, exilatul
de la Tomis. Niste orori din ghips, trase in serie. Peste gramada de
busturi kitsch, un anunt scris cu litere mari preciza: "OVIZI, 6 lei
bucata".
Imi amintesc explozia de ras pe care ne-a starnit-o acest plural
stupefiant si, de aici, consideratiile de ordin lingvistic. In fond,
negustorul facuse o analogie: GUVID - GUVIZI, OVID - OVIZI...
Eftimiu, care nascuse in Bobostita din Epirul albanez si n-a stiut,
pana la sapte ani, nici o boaba romaneasca, era pasionat sa descopere
originea unor cuvinte si detinea secretul multor etimologii
neasteptate.
De pilda, imi spunea el, cuvantul sandulie, cu care
oltenii numesc covorasul de langa pat, vine de la frantuzescul
"descente du lit".
Cine si-ar fi inchipuit ca atat de neaosul mujdei vine tot din franceza:
mousse d'ail (adica spuma de usturoi)?
Cuvantul misto, revendicat de tigani, deriva, dupa Eftimiu, de la
sintagma nemteasca "mit stock", adica "cu baston", ceea ce inseamna
cineva de conditie buna. Un tip cu baston e un tip misto!
Tot din germana ne vine si cuvantul smecher. Boierii olteni care aveau
podgorii, imi explica Eftimiu, au angajat specialisti in degustarea
vinurilor. In germana, schmecken inseamna a avea gust, a fi bun la
gust. Omul care facea operatia era un smecher, adica un specialist pe
care nu-l puteai pacali cu un vin prost. De aici, prin extensiune, un
individ istet, imposibil de tras pe sfoara.
Cu totul neasteptata este originea altor doua cuvinte a caror
etimologie o descoperise Eftimiu. E vorba de patachina si joben.
Dictionarul ne spune ca patachina e planta numita in latineste Rubia
tinctorum, dar nu ne arata ca tot patachina se spune si unei femei de
moravuri usoare.
Care e radacina acestei patachine? In Bucuresti,
exista pe vremuri un vestit mezelar pe nume Patac. Fratele acestuia a
fost cel dintai care a deschis in Romania un "santan" pe bulevardul
Elisabeta, importand de la Viena niste fete vesele care circulau seara
pe bulevard in fata "institutiei", ca sa atraga clientela. Acestea
erau "fetele lui Patac", adica patachinele...
In ce priveste cuvantul joben, multa lume se intreaba de ce acest soi
de palarie e desemnata in toate limbile cu cuvinte care indica forma
ei (in franceza haut-de-forme, in engleza top hat, in germana
zylinder, in italiana cilindro, limba romana fiind singura in care
numele inaltei palarii are cu totul alta denumire, afara de aceea
populara de "tilindru". Explicatia este simpla: cel ce a introdus in
Bucuresti prestigiosul acoperamant era un negustor francez care avea
magazinul pe Calea Victoriei si se numea Jobin.
Tot Eftimiu mi-a revelat ca, in limba engleza, animalele comestibile
au doua nume, un nume cand sunt moarte si un alt nume cand sunt vii.
Boul se cheama OX cand e pe patru picioare. Si cand e taiat se cheama beef.
Vitelul viu se cheama calf, mort se cheama veal.
Porcului i se pune pig cand e viu si porc cand e mort.
Oaia este sheep cand traieste, si, cand moare, devine mutton.
De ce? Fiindca in Anglia, incepand cu secolul al XIII-lea, paznicii de
turme au fost intotdeauna nemti: OX, sheep, calf, pig. In vreme ce
bucatarii au fost totdeauna francezi: veau: veal; porc: porc; mouton:
mutton; boeuf: beef!
Interesant, nu?" ▲ Collapse
| | | | silvia karen
France
Local time: 02:02
French to Romanian
+ ...
| Foarte interesant | Feb 14, 2009 |
Cred că ar trebui creată o rubrică specială de etimologie pe forum în care să se discute originea unor cuvinte. Dincolo de zâmbet, am citit aici lucruri interesante care mi-au reţinut atenţia şi îi mulţumesc colegei noastre pentru faptul de a ni le fi împărtăşit şi nouă. Aşteptăm cu nerăbdare asemenea e-mailuri inspirate şi pe viitor!
O zi frumoasă.
| | | |
Excelentă postare, Claudia! Mulţumim mult şi te mai aşteptăm
| | | | | Explicaţie alternativă | Feb 15, 2009 |
ClaudiaDragomir wrote:
Tot Eftimiu mi-a revelat ca, in limba engleza, animalele comestibile
au doua nume, un nume cand sunt moarte si un alt nume cand sunt vii.
Boul se cheama OX cand e pe patru picioare. Si cand e taiat se cheama beef.
Vitelul viu se cheama calf, mort se cheama veal.
Porcului i se pune pig cand e viu si porc cand e mort.
Oaia este sheep cand traieste, si, cand moare, devine mutton.
De ce? Fiindca in Anglia, incepand cu secolul al XIII-lea, paznicii de
turme au fost intotdeauna nemti: OX, sheep, calf, pig. In vreme ce
bucatarii au fost totdeauna francezi: veau: veal; porc: porc; mouton:
mutton; boeuf: beef!
Interesant, nu?"
Eu ştiam că explicaţia pentru care animalul viu are un cuvînt în engleză (de origine anglo-saxonă) şi carnea acestuia, alt cuvînt (de origine franceză) provine din caracteristicile Evului Mediu englez: ţăranii creşteau animalele, dar acestea serveau ca hrană în special nobililor, a căror limbă era franceza, chiar dacă nu erau de origine franceză/normandă (de la Guillaume le Conqueror încoace).
Dacă vă uitaţi bine, pe stema Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, deviza este scrisă în limba franceză.
Şi parcă în engleză, carnea de porc se scrie "pork", nu?
[Edited at 2009-02-15 09:01 GMT]
| | |
|
|
|
| Raspuns pentru Silvia si Delia | Feb 17, 2009 |
Delia, ma bucur ca ti-a placut postarea mea; cu siguranta o sa mai urmeze si altele de acest fel, daca o sa ma gasesc ceva interesant. Iti multumesc si eu!
Silvia, iti multumesc pentru cuvintele frumoase; fragmentul postat aici mi-a placut si mie foarte mult cand l-am primit si ma bucur sa vad ca l-au apreciat si alte persoane. Pentru noi toti ca traducatori si ca romani este foarte interesanta etimologia cuvintelor, asa ca... See more Delia, ma bucur ca ti-a placut postarea mea; cu siguranta o sa mai urmeze si altele de acest fel, daca o sa ma gasesc ceva interesant. Iti multumesc si eu!
Silvia, iti multumesc pentru cuvintele frumoase; fragmentul postat aici mi-a placut si mie foarte mult cand l-am primit si ma bucur sa vad ca l-au apreciat si alte persoane. Pentru noi toti ca traducatori si ca romani este foarte interesanta etimologia cuvintelor, asa ca o rubrica de etimologie pe forum cred ca ar fi binevenita. Asteptam parerea si materialele altor colegi de pe forum in acest sens.
O zi frumoasa tuturor. ▲ Collapse
| | | |
Ai dreptate Bogdan cu explicatia alternativa.
Uite ce am gasit pe net:
"Si in engleza se intampla acelasi fenomen. Cand vor o friptura de vita ei spun "beef" nu "cow" si "pork" nu "pig".
faza cu engleza provine din perioada cuceririlor normande. atunci la curtea engleza se vorbea franceza. oamenii de rand din tara vorbeau insa engleza, asa ca ei foloseau cuvintele pt. animale:cow,pig, asa cum le stiau. la curte insa,oamenii de acolo nu aveau nici in clin nici in maneca cu anim... See more Ai dreptate Bogdan cu explicatia alternativa.
Uite ce am gasit pe net:
"Si in engleza se intampla acelasi fenomen. Cand vor o friptura de vita ei spun "beef" nu "cow" si "pork" nu "pig".
faza cu engleza provine din perioada cuceririlor normande. atunci la curtea engleza se vorbea franceza. oamenii de rand din tara vorbeau insa engleza, asa ca ei foloseau cuvintele pt. animale:cow,pig, asa cum le stiau. la curte insa,oamenii de acolo nu aveau nici in clin nici in maneca cu animalele propriu-zise, asa ca ei vorbeau doar despre carnea pe care o consumau cu termenii pe care ii stiau din franceza. bineinteles ca termenii francezi nu s-au pastrat asa cum au fost ei folositi prima data ci au suferit modificari cu timpul. deci asta e explicatia pt. modul diferit in care englezii denumesc animalul si carnea acestuia."
http://www.iqads.ro/forum/sutra732.html
Care o fi insa adevarata origine, aceasta sau cea a lui Victor Eftimiu, n-as putea spune cu precizie! ▲ Collapse
| | | | | Păcatele Limbii (luata de pe net) | Feb 17, 2009 |
"Păcatele Limbii:
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... de Rodica Zafiu
"Tiparele unor figuri ale expresivităţii populare permit recombinări şi substituţii, inovaţii comice şi spectaculoase. Scoase din reţeaua lor intertextuală, unele par absurde, nemotivate, inexplicabile; sensul se reconstituie doar prin raportare la întregul inventar existent. Un tipar figurativ destul de bine reprezentat în româna populară este cel al comparaţiei complexe (cu agent şi plasar... See more "Păcatele Limbii:
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... de Rodica Zafiu
"Tiparele unor figuri ale expresivităţii populare permit recombinări şi substituţii, inovaţii comice şi spectaculoase. Scoase din reţeaua lor intertextuală, unele par absurde, nemotivate, inexplicabile; sensul se reconstituie doar prin raportare la întregul inventar existent. Un tipar figurativ destul de bine reprezentat în româna populară este cel al comparaţiei complexe (cu agent şi plasare spaţială), caricaturizînd starea de perplexitate sau rîsul necontrolat. Ambele atitudini - considerate manifestări ale prostiei - beneficiază în imaginarul popular de scenarii comice, preponderent animaliere. Cea mai veche şi mai cunoscută imagine este, probabil, "a se uita ca viţelul la poarta nouă, în care privirea descumpănită devine indiciu al ignoranţei, al nepriceperii. Expresia, suficient de transparentă, e legată de rutina vieţii rurale tradiţionale, de întoarcerea vitelor pe la casele lor, ca în Sburătorul lui Heliade ("a satului cireadă ce greu, mereu sosise"). La fel de cunoscută e comparaţia "a se uita ca mîţa-n calendar", comentată de G.I. Tohăneanu (Dicţionar de imagini pierdute, 1995, p. 79) şi pe care Stelian Dumistrăcel (Pînă-n pînzele albe. Dicţionar de expresii româneşti, 2001, p. 72) o leagă de calendarele-almanahuri de odinioară, pline de informaţie haotică.
În momentul de faţă pare să aibă o răspîndire destul de mare o comparaţie asemănătoare, al cărei agent e curca : "dom'preşedinte s-a uitat, vorba aia, ca curca-n lemne" (Mircea Dinescu, în Gândul, 27 iulie 2005); "acum 10 ani, când Stolojan atrăgea atenţia că trebuie să facem proiecte ca să atragem fonduri în România, se uitau toţi ca curca-n lemne" (comentariu, forumul realitatea.net). Expresia are variante produse prin substituţia sinonimică lemne/ crăci/ beţe/ vreascuri etc. Destul de frecvent apare termenul crăci, care conferă expresiei trăsături de "încurcătură de limbă", provocînd o repetiţie cacofonic-comică ("mă uit la ecuaţiile de algebră liniară ca "curca-n crăci", forumul muccelmic.ro). Altminteri, chiar cînd folosesc registrul popular-argotic (sau îl transplantează în conversaţia uzuală), mulţi vorbitori se tem de cacofonie, pe care o semnalează - "aceştia se uitau ca la maşini străine (ca curca în lemne - scuzaţi cacofonia)" (romanialibera.com) - sau o evită cum pot mai bine: prin inserarea nemotivată gramatical a unei virgule ("m-aş uita ca (,) curca-n lemne fără să-nţeleg despre ce e vorba", genialamerican.wordpress.com), prin înlocuirea cam preţioasă a lui ca cu precum ("a se uita precum curca'n lemne", 123urban.ro) sau pur şi simplu prin introducerea articolului o: "a te uita ca o curcă în lemne" (123urban.ro, dicţionarurban.ro).
Dacă primele expresii discutate mai sus sînt perfect transparente (viţelul e uluit de un obstacol şi de o modificare în obişnuinţele sale, iar mîţa e descumpănită de contactul cu un obiect semiotic specific uman), nu e la fel de uşor de înţeles prin ce devine prototipică situaţia curcii. Ca să explicăm expresia, trebuie să presupunem că lemnele sau crăcile nu sînt obiectul contemplaţiei (aşa cum ar presupune varianta cu prepoziţia la, rară dar preferată de G. Volceanov, în Dicţionar de argou al limbii române, 2006: "a se uita ca curca la crăci"); e vorba, mai curînd, de curca prinsă între lemne sau crăci, al cărei aer pierdut accentuează impresia de prostie atribuită în imaginarul popular păsării (mai ales în ipostazele curcă beată, curcă plouată). E probabil ca expresia să fi rezultat din contaminare cu altele mai logice, în care curca intră, se repede în lemne ("te băgaşi ca curca-n lemne", fanclub.ro; "gineşte bine cine apare acolo şi în ce context înainte de a te repezi ca râma în beton sau ca curca-n (!) lemne", forum ziua.ro; "Poliţia Română se repede ca curca-n vreascuri", beta.agora.ro). Scenariul "curcii captive" pare susţinut şi de alte variante de formulare: "stai ca curca-n lemne" (prosti.ro), "după un tratament cosmetic complet, bietul motan stă ca curca-n lemne... juri că meditează" (roportal.ro); "ai grijă să nu mori ca curca în gard" (sport.ro). Instabilitatea imaginii poate fi dovedită şi invers, prin formulele care se depărtează de orice scenariu narativ şi par să activeze doar simbolismul comic al curcii: "râzi ca curca-n lemne!" (cafeneaua.com), "nu abera aşa ca curca-n lemne" (fanclub.ro).
Internetul - prin dialogurile din forumuri şi prin culegerile actuale de limbaj popular-argotic - aduce la lumină şi alte expresii similare: a se uita ca bou'n ţeavă ("a nu înţelege, a fi depăşit de situaţie", 123urban.ro), a se uita ca broasca la bordură ("după aproape o oră de uitat la maşină ca broasca la bordură, oftează", autoforumtv.ro), a se uita ca raţa/ broasca/ capra la barieră ("te uiţi ca raţa la barieră" (daewooclub.ro); "expresia corectă este "precum capra la barieră" (ib.), "se uita la tine ca broasca la barieră" (nwradu.blogspot.com). Cîte un cititor încearcă să explice asemenea formulări evocînd o poveste care le-ar fi stat la origine; se ştie însă că în cazul expresiilor explicaţiile narative sînt aproape întotdeauna ulterioare şi fanteziste. Adevărata explicaţie stă în tensiunea dintre un scenariu prototipic (obstacol fizic sau intelectual) şi actualizarea sa, mereu inventivă, cu animale în posturi comice. Altminteri, asocierile de imagini migrează uşor între scenariul uimirii şi cel al rîsului: a rîde ca raţa la barieră ("ce te uiţi fată şi râzi ca raţa la barieră", 123urban.ro), ca broasca la barieră ("am rîs de una singură ca broasca la barieră citind paginile despre înjurăturile la români", observatorcultural.ro), ca broasca la inundaţie (ibid.) ş.a.m.d." ▲ Collapse
| | | | | Pages in topic: < [1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27] > | There is no moderator assigned specifically to this forum. To report site rules violations or get help, please contact site staff » Ca să vă mai descreţiţi frunţile | CafeTran Espresso | You've never met a CAT tool this clever!
Translate faster & easier, using a sophisticated CAT tool built by a translator / developer.
Accept jobs from clients who use Trados, MemoQ, Wordfast & major CAT tools.
Download and start using CafeTran Espresso -- for free
Buy now! » |
| | TM-Town | Manage your TMs and Terms ... and boost your translation business
Are you ready for something fresh in the industry? TM-Town is a unique new site for you -- the freelance translator -- to store, manage and share translation memories (TMs) and glossaries...and potentially meet new clients on the basis of your prior work.
More info » |
|
| | | | X Sign in to your ProZ.com account... | | | | | |
Login to reply/comment 
