| Pages in topic: < [1 2 3 4 5] > | De bine Thread poster: Ioana Costache
|
|---|
andreea
Romania
Local time: 03:31
English to Romanian
+ ...
| Numai de bine... | Apr 5, 2006 |
În ceea ce priveşte alte "ziceri de bine" despre traduceri literare (şi nu numai), extrem de utilă şi bine scrisă mi se pare rubrica lui Radu Paraschivescu, el însuşi un excelent traducător, din "Idei în dialog". Întotdeauna o citesc prima, în fiecare lună, când apare revista .
| | | | Ioana Costache 
Romania
Member (2007)
English to Romanian
+ ...
TOPIC STARTER | Recomandarisesc | Jul 31, 2006 |
“Beatriz y los cuerpos celestes”, de Lucía Etxebarría, aparută la Editura Niculescu în foarte, foarte, foarte buna traducere a Ioanei Cornea. Am citit cartea şi în spaniolă, şi în engleză, dar în româneşte mi-a plăcut cel mai mult
| | | | Ioana Costache
Romania
Member (2007)
English to Romanian
+ ...
TOPIC STARTER | OT: resurrect | Sep 6, 2006 |
Ca să aduc firul la suprafaţă… păcat că-i vine rândul atât de rar
| | | | lucca
Romania
Local time: 03:31
English to Romanian
Vreau să semnalez traducerea foarte bună a documentaţiei în limba română a unui telefon celular denumit E70. Doar câteva inexactităţi minore. Excelent. Nu ştiu cine a făcut traducerea asta, dar aş fi mândru de ea.
Nu fac "reclamă ascunsă", pentru că am plătit produsul şi discut despre el ca simplu utilizator (nici măcar nu există versiune engleză a documentaţiei). Cel mult, fac reclamă traducătorului (evident, anonim), căruia îi spun: felicitări.
| | |
|
|
|
Ruxi
German to Romanian
+ ...
| Traducători şi interpreţi de renume | Nov 26, 2006 |
Scrisesem ieri o sugestie de un thread în care să adunăm nume consacrate de traducători şi interpreşi din ţară şi Cristiana m-a rugat să pun aici această sugestie.
Nu mi se pare prea potrivit locul (cumva este alt fir de discuţie aici), dar mă supun.
Ideea mi-a venit citind mesajele voastre referitoare la Antoaneta Ralian.
Mergând pe un link al vostru am citit un interviu al ei legat de traducerea lui Henry Miller şi mi-am amintit de domnia sa. Dacă nu confund c... See more Scrisesem ieri o sugestie de un thread în care să adunăm nume consacrate de traducători şi interpreşi din ţară şi Cristiana m-a rugat să pun aici această sugestie.
Nu mi se pare prea potrivit locul (cumva este alt fir de discuţie aici), dar mă supun.
Ideea mi-a venit citind mesajele voastre referitoare la Antoaneta Ralian.
Mergând pe un link al vostru am citit un interviu al ei legat de traducerea lui Henry Miller şi mi-am amintit de domnia sa. Dacă nu confund cumva, eu am mai vazut-o o dată la televizor şi tare mi-a plăcut ca persoană. Aşa văd eu de altfel traducătorul literar: fin, modest, cu clasă şi muncitor.
Şi după cum am bănuit nu trăieşte nici domnia sa numai din traduceri de carte.
- traduce 1-2 cărţi pe an
- lucrează şi ca profesor
- a spus şi domnia sa ce probleme a avut până a aceptat provocarea de a traduce Miller (educaţia veche).
Ca să fiu sincer eu când citesc o carte reţtin de obicei titlul şi autorul, rar şi numele traducătorului şi poate că este firesc aşa.
De aceea eu nu ştiu exact ce lucrări a tradus unul şi altul.
Şi totuşi apreciez şi eu traduceri de calitate.
Acum recitesc o ediţie mai veche a romanului Torente (fiindcă acum am lucrarea completă) , tradus de Teodora Popa Mazilu. Scrie si dumneaei frumos.
Îmi mai amintesc de traducerile de cărţi vechi,f.bune, nu le am la îndemână ca să văd numele.
Dacă voi îi ştiţi puneţi-i aici ca să ne amintim de ei şi să ne mai informăm.
Pe urmă imi amintesc la capitolul interpretariat de film, din păcate nu cu plăcere din cauza vocii, de Irina Margareta Nistor (interpreta sincron mai ales la cinematecă). Culmea este că acum lucrează...în radio. Vocea m-a şi dicţia m-a deranjat teribil. Este un motiv pentru care prefer subtitrarea şi vocile originale ale actorilor.
Mai era cumva şi Adriana Sora, sau iar confund? ▲ Collapse
| | | | Ioana Costache
Romania
Member (2007)
English to Romanian
+ ...
TOPIC STARTER | La crème de la crème, la o primă strigare | Nov 26, 2006 |
Ruxi wrote:
să adunăm nume consacrate de traducători şi interpreţi din ţară şi Cristiana m-a rugat să pun aici această sugestie.
Bună idee. „Top of mind”: Andrei Ionescu pentru spaniolă, Eta Boeriu, Alexandru Balaci, Oana Sălişteanu pentru italiană, Luminiţa Munteanu* pentru turcă, Nora Iuga şi Grete Tartler pentru germană, Mircea Ivănescu, Petre Solomon şi Nicolae Steinhardt pentru engleză, Irina Mavrodin pentru franceză. Îmi pare rău că nu ştiu ce să spun despre literatura rusă – am început s-o citesc destul de târziu şi direct în englezeşte, aşa că nu-mi sunt familiare traducerile în română; aş miza totuşi pe colecţiile Editurii Univers. Aştept opinii mai avizate din partea colegilor
*A tradus recent „Mă numesc Roşu” de Orhan Pamuk. E o sărbătoare a limbii române. Cartea a apărut la Editura Curtea Veche.
Ruxi wrote:
Ca să fiu sincer eu când citesc o carte reţin de obicei titlul şi autorul, rar şi numele traducătorului şi __poate că este firesc aşa__.
Fără intenţia de a te jigni, consider că este o atitudine profund nefirească, din păcate foarte răspândită, şi că ar trebui s-o combatem până-n pânzele albe. Nu e acelaşi lucru să-l citeşti pe Goethe tradus de Blaga sau de Ştefan Augustin Doinaş, pe Dante tradus de George Coşbuc sau de Eta Boeriu, pe Baudelaire tradus de Tudor Arghezi sau de Al. Philippide. Dimpotrivă, ar trebui să fim atenţi la numele traducătorului şi să comparăm versiuni diferite, atunci când le avem la dispoziţie. Când eram mică aveam o carte întreagă cu diverse traduceri ale „Corbului” lui Poe. Mă fascina să le compar; Dan Duţescu nu-mi plăcea deloc (dar a compensat cu „Povestirile din Canterbury”), iar Emil Gulian îi bătea pe toţi
| | | | Ioana Costache
Romania
Member (2007)
English to Romanian
+ ...
TOPIC STARTER | Post scriptum | Nov 26, 2006 |
Un alt argument: să zicem că văd în librărie o carte de un autor de care n-am auzit. Dacă traducătorul este unul pe care îl cunosc (din operă, evident) şi îl apreciez, merg pe mâna lui, fiindcă am încredere în expertiza şi gustul demonstrate cu alte ocazii, în alte cărţi… Cu alte cuvinte, omul îmi face cultură literară. Cum să nu-i reţin numele?!
| | | | Ioana Costache
Romania
Member (2007)
English to Romanian
+ ...
TOPIC STARTER | Un fel de recenzie | Nov 27, 2006 |
Mai întâi o completare la „hall of fame” de mai sus: Valeriu Mardare, pentru neogreacă.
Iar acum la cestiune
Am început aseară să citesc “The Selfish Gene” a lui Richard Dawkins, apărută în 2001 sub titlul „Gena egoistă” la Editura Tehnică din Bucureşti, în traducerea lui Dan Crăciun. Am fost foarte plăcut impresionată de calitatea traducerii şi mai ales de calitatea, cantitat... See more Mai întâi o completare la „hall of fame” de mai sus: Valeriu Mardare, pentru neogreacă.
Iar acum la cestiune
Am început aseară să citesc “The Selfish Gene” a lui Richard Dawkins, apărută în 2001 sub titlul „Gena egoistă” la Editura Tehnică din Bucureşti, în traducerea lui Dan Crăciun. Am fost foarte plăcut impresionată de calitatea traducerii şi mai ales de calitatea, cantitatea şi oportunitatea notelor de subsol (nu se putea ca aşa ceva să mă lase indiferentă). Traducătorul prezintă dificultăţile cu care s-a confruntat şi îşi justifică alegerile – foarte bine, în opinia mea. Dacă Dawkins este un maestru al popularizării ştiinţei, traducătorul s-a dovedit a fi un maestru în a explica necunoscătorului de limbă engleză unii termeni, mai mult sau mai puţin ştiinţifici, care puteau ridica probleme. Felicitări şi editurii pentru că nu a limitat excesiv dimensiunile notelor de subsol. Probabil că numărul de exemple pe care le voi da reprezintă un abuz faţă de spaţiul ce poate fi revendicat de un utilizator al site-ului, dar avem atât de puţine traduceri care să merite să fie lăudate in extenso, încât nu văd de ce n-am face-o, chiar cu acest risc.
Conţinutul notelor diferă: ni se spune cum era în original, care au fost termenii echivalenţi, ce a motivat alegerea, cât de frustrant a fost procesul (da, şi asta!), se explică referinţele şi aluziile culturale (cu o tristă excepţie asupra căreia mă voi opri mai târziu). Mai întâi o selecţie a notelor, din ce-am citit până acum; am încercat să ilustrez toate tipurile de conţinut şi am ales note de dimensiuni diferite, ca să apreciaţi că editura nu s-a zgârcit.
- „Acesta este înţelesul afirmaţiei mele că estimările gradului de înrudire ale unui animal şi cele ale unui bun naturalist pot fi în cele din urmă identice.* De fiecare dată când discută despre grupurile în care trăiesc leii, Dawkins foloseşte termenul pride - care, în limba engleză, se referă numai la colectivităţile acestei specii de feline, neavând un corespondent în limba română, aşa cum este cazul unor termeni precum troop, gang, band, herd etc. Câteodată ni s-a părut potrivit să spunem „ceată" de lei, însă, cel mai adesea, am evitat complicaţiile derutante, apelând la expresia neutră „grup de lei înrudiţi".” (N. T.) (pag. 101)
- „Orice specie tinde să aibă un volum relativ stabil de cuibărit sau de fătat*: nici un animal nu face un număr infinit de copii. În original: clutch-size or litter-size; substantivul clutch înseamnă ouăle pe care şade cloşca, iar verbul to clutch înseamnă „ a cloci"; substantivul litter înseam-nă aşternut de paie (într-un grajd), precum şi puiandri, animale abia fătate (pisoi, căţei, purcei etc.).” (N. T.) (pag. 108)
- „genofond În original: gene pool; cărţile ştiinţifice de biologie, scrise în română redau această expresie fie ca mai sus - „fond genetic", fie prin „fond de gene”, „genofond". În limba engleză, pool înseamnă, deopotrivă, fond, rezervă de resurse financiare utilizate în comun de către un grup de parteneri sau asociaţi, bazin, rezervor de apă — ceea ce îi permite lui Dawkins jocuri de cuvinte intraductibile în româneşte, ori de câte ori compară fondul genetic, în care găsesc replicatorii moderni - genele, cu supa primitivă, ca mediu de viaţă a replicatorilor originari (vezi infra).” (N. T.) (pag. 26)
- „Replicatorii care au supravieţuit au fost aceia care şi-au construit maşini de supravieţuire, în care să trăiască.* În original: survival machines, în primă instanţă, ni s-a părut că traducerea cea mai bună ar fi „mecanisme de supravieţuire”, care sună mult mai elegant decât „maşini de supravieţuire”; parcurgerea ulterioară a textului ne-a silit să optăm totuşi pentru cea de a doua soluţie, din mai multe motive, în primul rând, mecanis-mul nu este neapărat o entitate finalistă, aşa cum este o fiinţă vie, ci poate fi şi un ansamblu de articulaţii funcţionale, integrat într-un sistem mai complex; în acest sens, sistemul osos, muscular, nervos etc. sau „aparate”, precum cel respirator sau circulator sunt şi ele nişte „mecanisme” de supravieţuire, dar nu în mod autonom, ci numai ca părţi componente ale organismului ca întreg. În al doilea rând, metafora lui Dawkins asociază frecvent ideea maşinii de supravieţuire cu aceea de vehicul, de transportator şi, totodată, de mediu în care îşi duc viaţa genele; acestea trăiesc în maşinile lor de supravieţuire — or, ni se pare mai firesc să spunem că genele trăiesc într-o maşină, decât într-un „mecanism". (De pildă, se spune că genele „fac autostopul"; în ce se poate face autostopul - într-o maşină sau într-un „mecanism”?) În sfârşit, motivul principal este acela că, în anumite contexte, ideea de mecanism are o semnificaţie abstractă, din care lipseşte dimensiunea substanţială, singura dimensiune avută în vedere fiind cea funcţională, desprinsă de suportul ei material. Astfel, există un „mecanism economic al cererii şi ofertei", un "mecanism al vieţii politice parlamentare", un „mecanism al procesului de învăţare" etc.; aceste „mecanisme" sunt nişte ansambluri de relaţii, de interacţiuni, sunt nişte scheme procedurale, dar nu sunt entităţi, aşa cum este tot timpul organismul viu, la care se referă Dawkins. Dovada cea mai convingătoare este chiar titlul capitolului 4: The Gene Machine. În firescul limbii române, traducerea „mecanismul genetic” sugerează mult mai degrabă un sistem de relaţii, de interacţiuni şi „scheme” funcţionale, care se petrec la nivelul genelor, decât ideea unei entităţi în care trăiesc şi de care se folosesc genele — idee mult mai viguros sugerată de expresia „maşină genetică". Acest lung comentariu al traducătorului nu ar fi fost necesar dacă vocabularul limbii române ar fi fost la fel de precis ca şi vocabularul limbii engleze, în care „maşină" se spune machine, iar „mecanism" se spune mechanism, termen pe care, de altminteri, Dawkins îl şi foloseşte de multe ori în text, dovedind, şi în acest fel, faptul că îi traducem cel mai bine gân-durile vorbind despre „maşini" şi nu despre „mecanisme de supravieţuire". O ultimă observaţie: nici cititorului englez nu-i este familiară, în primă instanţă, această expresie, a cărei invenţie Dawkins o revendică în mod cât se poate de explicit pentru sine (v. Prefaţa din 1976), (N. T.) (pag.19)
- „Voi numi aceste două activităţi naştere (de copii) şi, respectiv, îngrijire (de copii) sau creştere.* *în original: child-bearing şi child-caring.” (N. T.) (pag. 105)
- „memă S-ar părea că dificultăţile traducătorului nu se mai sfârşesc. [You can say that again - nota mea, I.C.] Ei bine, de această dată lucrurile sunt (sau cel puţin par să fie) ceva mai simple: termenul meme este o inovaţie terminologică a lui Dawkins, pe care însuşi autorul o explică la p. 184. Din motive lesne de înţeles, după cum gene se spune în româneşte „genă", tot astfel meme nu poate fi preluat altcumva decât în forma, la început bizară, însă - după explicaţiile lui Dawkins —, perfect inteligibilă şi în contextul semantic al limbii române, de „memă".” (N. T.) (pag 182)
- „Chaucer Poet şi scriitor englez (c. 1340-1400), autorul celebrelor Povestiri din Canterbury, imitator al poeţilor italieni (fiind vădită influenţa Decameronului lui Giovanni Boccaccio), care a contribuit la fixarea gramaticii şi a limbii literare engleze modeme.” (N. T.) (pag 182)
- „Copia cântecului „Auld Lang Syne"*, care există în creierul meu, va dura doar atâtea zile câte mai am eu de trăit. *Titlul unui poem al poetului scoţian Robert Burns (1759-1796), care, cu un iz arhaic şi cu o tentă de regionalism scoţian, înseamnă „De mult trecutele vremi de odinioară" - amintind de faimosul vers al poetului francez Frangois Villon (1431-1463) „Mais ou sont les neiges d'antan?", cu care se încheie fiecare din cele patru strofe ale „Baladei doamnelor de altădată", vers tradus de către Dan Botta prin „Dar unde-s marile ninsori?".” (N. T.) (pag. 187)
Şi aşa ajungem la ceea ce m-a întristat profund: titlul celui de-al treilea capitol sau mai degrabă nota care îl însoţeşte:
- „Capitolul III
HELIXURI NEMURITOARE În original: immortal coils; literal, substantivul coil înseamnă colac (de frânghie sun de sârmă). Dawkins exprimă, astfel, sugestiv forma lanţurilor moleculelor de ADN, ca nişte frânghii încolăcite una în jurul celeilalte. Din păcate, limba românei nu dispune de un termen echivalent, astfel încât a trebuit să recurgem la o altă formă de transpunere a ideii autorului - neputând fi luată în discuţie o expresie de genul „colaci (de frânghie) nemuritori". El însuşi ne oferă în text câteva soluţii alternative. Una dintre ele ar fi fost „spirale nemuritoare" - numai că spirala se încolăceşte în plan, lipsindu-i ascensiunea tridimensională. Referindu-se la forma „elicoidală” a lanţurilor de ADN, Dawkins ne oferă, poate, soluţia cea mai bună: „elici nemuritoare” - numai că expresia ar fi exactă doar pentru cititorul care cunoaşte sensul termenului matematic de elice circulară, care descrie exact o spirală cu rază constantă, construită însă nu în plan, ci în spaţiu; ne-a fost însă teamă că cititorul fără cunoştinţe ştiinţifice (exact profilul vizat de către autor) s-ar gândi mai degrabă la o elice de avion sau de vapor. Din acest motiv, am recurs la un termen întâlnit atât în textul lui Dawkins, cât şi în cărţile de biologie scrise în româneşte: ,,helix", (care nu e altceva decât elicea pe latineşte), respectând pluralul din titlul original.” (N. T.) (pag 21)
Toate bune şi frumoase, o explicaţie minunată, doar că traducătorul omite o referinţă culturală definitorie pentru întreaga cultură britanică şi, dacă e să ne luăm după Harold Bloom, pentru întreaga cultură occidentală: Shakespeare. Titlul capitolului evocă o sintagmă din cel mai citat (dar nu şi cel mai citit, după cum se vede) monolog din literatura de expresie engleză:
“To be, or not to be: that is the question:
Whether 'tis nobler in the mind to suffer
The slings and arrows of outrageous fortune,
Or to take arms against a sea of troubles,
And by opposing end them? To die: to sleep;
No more; and by a sleep to say we end
The heart-ache and the thousand natural shocks
That flesh is heir to, 'tis a consummation
Devoutly to be wish'd. To die, to sleep;
To sleep: perchance to dream: ay, there's the rub;
For in that sleep of death what dreams may come
When we have shuffled off this mortal coil,
Must give us pause: there's the respect
That makes calamity of so long life” – etc. etc.
Unele cărţi medievale au un anume tip de frontispiciu, numit „poarta cărţii”: prima pagină simbolizează o poartă prin care treci în altă lume; exemplu aici: http://www.cimec.ro/carte/cartev/s17_0044.htm
Întotdeauna mi-am imaginat că traducătorul îţi deschide poarta şi te conduce înăuntru, ca un ghid discret, informat şi amabil; în acest caz particular, dezamăgirea a fost atât de mare, de parcă traducătorul mi-ar fi deschis larg poarta iar apoi mi-ar fi trântit-o drept în nas, prinzându-mi eventual şi degetele. Cât era de relevantă aluzia la „Hamlet”? Nu mai puţin lipsită de relevanţă decât sintagma „nature red in tooth and claw” a lui Tennyson, pe care Dawkins a fost destul de amabil încât s-o utilizeze precizând şi sursa, mai mult de dragul de a evita repetiţia decât pentru a explica de unde-şi ia referinţele literare. NU ERA NEVOIE, orice om trecut prin literatura engleză ştie (sau, dacă nu ştie, poate să se documenteze… dar ştie). Iar dacă traducătorul şi-a dat osteneala să explice cu lux de amănunte care-i treaba cu „Auld Lang Syne”, de ce n-a făcut la fel cu Shakespeare?! Spaţiul nu era o problemă, judecând după dimensiunea altor note. Poate că scăparea nu mi s-ar părea atât de supărătoare dacă restul traducerii (cu note cu tot) n-ar fi de calitatea excepţională de care sper că v-am convins. Până una, alta, keep reading
[Edited at 2006-11-27 15:47] ▲ Collapse
| | |
|
|
|
Cristian Brinza
Romania
Local time: 03:31
Member (2006)
English to Romanian
| traducere Stăpânul inelelor- frăţia | Nov 27, 2006 |
Mi-a plăcut mult cum a fost tradus pe protv LOTR Fellowship of the ring. Nu mai ţin minte cum o chema pe tanti, dar mi-a mers la suflet. Un limbaj unduios, dulce precum cozonacul bunicii, de parcă îţi curgea miere prin suflet. O minunăţie.
| | | | lucca
Romania
Local time: 03:31
English to Romanian
Cristian Brinza wrote:
Mi-a plăcut mult cum a fost tradus pe protv LOTR Fellowship of the ring. Nu mai ţin minte cum o chema pe tanti, dar mi-a mers la suflet. Un limbaj unduios, dulce precum cozonacul bunicii, de parcă îţi curgea miere prin suflet. O minunăţie.
Hear, Hear!
Şi eu m-am uitat. Traducerea a fost imperceptibilă, deci, cred, foarte bună!
| | | | Ruxi
German to Romanian
+ ...
Dragă Ioana mă simt copleşită de fiecare dată când citesc mesajele tale. Nu ştiu ce vărstă şi ce pregătire ai, dar se vede clar că ai nivel lingvistic f.ridicat.
M-a surprins mereu atât tipul de lucrărişi autori pe care le/îi citeşti, cât şi analiza şi critica profundă.
Uneori, ca şi acum de altfel, mi se pare că te duci pre în amănunt, dar mai înainte de orice vreau să te întreb cum faci:
Tu citeşti şi lucrările în limba originală? Altfel nu-mi... See more Dragă Ioana mă simt copleşită de fiecare dată când citesc mesajele tale. Nu ştiu ce vărstă şi ce pregătire ai, dar se vede clar că ai nivel lingvistic f.ridicat.
M-a surprins mereu atât tipul de lucrărişi autori pe care le/îi citeşti, cât şi analiza şi critica profundă.
Uneori, ca şi acum de altfel, mi se pare că te duci pre în amănunt, dar mai înainte de orice vreau să te întreb cum faci:
Tu citeşti şi lucrările în limba originală? Altfel nu-mi explic de unde ştii tu exact ce a vrut să spună autorul.
Pe urmă mă mai surprinde/deranjează un aspect: in mesajul de mai sus tu vezi deja cam ce trebuie să vadă/considere traducătorul când alege un termen, dar nu este aşa cum spui tu. Traducătorul literar nu poate ştii cărui cititor se adresează, ce nivel şi tip de pregătire are cel care citeşte.
El trebuie să se ghuideze numai după textul original şi ceea ce a vrut să spună autorul şi corespondenţa acestor termeni şi simţiri în limba de destinaţie.
Încă ceva: poate este ceva legat de profesia ta, dar eu nu cred că este bine ca atunci cănd citeşti o lucrare să o scormoneşti din punct de vedere al teoriei limbii. O lucrare, dupa părerea mea, trebuie mai întâi gustată, percepută, trăită. Mai apoi, dacă te atrage atât de mult acest aspect poţi trece şi la fiecare "copac din pădure".
Mă uit cu stupoare la voi cum disecaţi fiecare vorbă a unui om/traducător. Sigur poate face greşeli care chiar îţi sar "în urechi".
Eu una sunt altfel: eu nu sunt atentă la fiecare cuvânt ci la ceea ce îmi spune textul/lucrarea pe ansamblu. Eu trăiesc ştirea, filmul (documentar sau nu), opera muzicală sau tabloul. Dacă lucrarea îmi spune ceva, dacă îmi trezeşte sentimente (pozitive sau negative) atunci o iau în considerare şi merg în amănunt. O revăd/recitesc/reascult, urmăresc alte elemente: interpretare, joc de scenă, regie, stil, traducere etc.
Eu nu pot înţelege şi accepta în general lucrările moderne, indiferent de genul de artă (muzică, pictură, literatură), dacă şi pentru că ele tind să nu aibe o armonie, o sensibilitate, să-mi trezească un sentiment, chiar dacă lumea spune "vai ce grozav şi deosebit". Am încercat şi eu.
Mă duceam la concerte şi pe lângă un Beethoven sau Mozart, o înşiruire de bubuituri şi dezacorduri de muzică modernă chiar nu-mi spuneau nimic, putea să ridice critica în slăvi pe compozitorul sau peiesa respectivă.
La fel şi cu Dali sau Picasso. Domnule or fi deosebiţi în felul lor , nimic de zis, dar nu-mi spun, sau puţine din lucrările lor îmi spun ceva, aşa cum spune un da Vinci, sau mai ştiu eu.
La fel şi în literatură sau/şi film.
Revenind la traduceri, citind o lucrare eu văd autorul, sentimentele şi gândirea lui, şi limba în care ele sunt transpuse. Nu merg mai în amănunt. Dacă traducerea are un stil frumos, potrivit conţinutului şi genului, dacă poate să reflecte o anume epocă, sau simţire, o admir. Eu nu merg la a critica alegerea unui termen sau altul.
Aici este o problemă: intervine şi persoana traducătorului şi percepţia lui între cititor şi autor. Traducătorul, oricât ar fi de bun, alege termenii şi stilul după cum percepe şi trăieşte el lucrarea, este ceva inevitabil şi nu poate fi criticat pentru asta. Sunt două persoane diferite care scriu aceeaşi lucrare în două limbi.
Ca să mă refer în final la exemplele Ioanei:
1. Versul lui Villon cu zăpezile - eu am întâlnit traducerea, care mi se pare corectă ca sens şi literară, deşi nu ştiu termenul exact din franceză "unde sunt zăpezile de altă dată". Nu-mi place traducerea lui Dan Botta.
2. Nu-mi place termenul de elice în contextul respectiv. Elicea nu este o spirală ci o roată, fie ea cu ori ce fel de pale.
Elicea nu este ceva spaţial, nu creşte în spaţiu pe înălţime.
Nu cunosc textul original, dar mie mi se pare mai corect spirală. Spirala poate fi şi spaţială, inclusiv cănd e vorba de un filet. Spirală este şi cochilia melcului (cel mai bun exemplu de spirală). Lanţul DNA nu este o elice, ci o spirală dublă.
Să nu schimbăm percepţii şi sensuri ale unor lucruri prin traducere.
Ioana - te rog să nu te superi, discutam aşa ca între traducători, nu te critic pe tine. ▲ Collapse
| | | | Ruxi
German to Romanian
+ ...
| Tot despre traduceri | Nov 28, 2006 |
De multe ori citim lucrări traduse din limbi pe care nici nu le cunoaştem, deci putem să ne raportăm numai la traducere, pentru că originalul nu îl ştim de fapt.
De multe ori mi s-a părut nedrept şi încă mi se pare, faptul că editurile nu acceptă traduceri după traduceri.
Da, este adevărat, se pierde mai mult din lucrarea originală. Pe de altă parte există atâtea lucrări care merită citite şi un număr limitat de traducători pe unele perechi de limbi.
Eu ... See more De multe ori citim lucrări traduse din limbi pe care nici nu le cunoaştem, deci putem să ne raportăm numai la traducere, pentru că originalul nu îl ştim de fapt.
De multe ori mi s-a părut nedrept şi încă mi se pare, faptul că editurile nu acceptă traduceri după traduceri.
Da, este adevărat, se pierde mai mult din lucrarea originală. Pe de altă parte există atâtea lucrări care merită citite şi un număr limitat de traducători pe unele perechi de limbi.
Eu citesc mult în limba germană, lucruri superbe şi în special traduceri. Ce mult mi-ar place să le dăruiesc şi românilor, dar cum? Şi zău sunt traduceri atăt de reuşite, zic eu.
Acum de ex. am pe masă un roman de...Andersen. Traduce cineva în ţară din daneză? Abia aştept să-l încep, după ce termin ceea ce citesc acum. Andersen cel cu poveştile a scris şiu romane şi acum am decoperit multe dsepre el.
Romanul pare superb, numai răsfoindu-l.
Am să vă spun după ce îl citesc.
Ce lucrări au fost traduse în ţară din alte limbi în afară de engleză, franceză, germană,rusă, puţin spaniolă şi italiană? Din limbi nordice de ex., sau din greacă, din arabă, indiană, japoneză?
Omar Khayam a fost preluat din alte limbi mi se pare. ▲ Collapse
| | |
|
|
|
Cristiana Coblis
Romania
Local time: 03:31
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| Traducerea LOTR | Nov 28, 2006 |
Cristian Brinza wrote:
Mi-a plăcut mult cum a fost tradus pe protv LOTR Fellowship of the ring. Nu mai ţin minte cum o chema pe tanti, dar mi-a mers la suflet. Un limbaj unduios, dulce precum cozonacul bunicii, de parcă îţi curgea miere prin suflet. O minunăţie.
De acord, foarte bună. De data asta am auzit-o, pentru că sora mea i-a citit lui Andrei (şi mie). Cred că e foarte asemănătoare cu cea din cinema, dacă mă ajută memoria. Poate a fost făcută doar o corelare după acea subtitrare.
| | | | Ioana Costache
Romania
Member (2007)
English to Romanian
+ ...
TOPIC STARTER
Ruxi wrote: Dragă Ioana, mă simt copleşită de fiecare dată când citesc mesajele tale.
Dacă te-a copleşit acest ultim mesaj, înseamnă că şi-a atins scopul: voiam să vă transmit entuziasmul faţă de o traducere extraordinară.
Ruxi wrote: Nu ştiu ce vârstă şi ce pregătire ai, dar se vede clar că ai nivel lingvistic f. ridicat.
Vârsta este irelevantă, pregătirea se deduce din profil, pentru apreciere îţi mulţumesc.
Ruxi wrote: Uneori, ca şi acum de altfel, mi se pare că te duci prea în amănunt.
Desigur. Prin vocaţie, pregătire şi profesie. Şi din cauza firii analitice şi cârcotaşe. Cineva trebuie să fie avocatul diavolului.
Ruxi wrote: Tu citeşti şi lucrările în limba originală? Altfel nu-mi explic de unde ştii tu exact ce a vrut să spună autorul.
Nu ştiu ce a vrut să spună (“what he meant”), dar ştiu ce a spus (“what he said”). Confrunt cu originalul acolo unde am dubii, iar dubiile se datorează de obicei simplului fapt că nu înţeleg exprimarea în româneşte (am dedicat un fir întreg acestui regretabil adevăr). În cazul acesta nu aveam dubii legate de cum era în original, mai ales că traducătorul l-a explicat pe „coil” în notă, iar „nemuritor” ştiam şi eu că în engleză se zice “immortal” Nu pot să ştiu ce voia să spună Dawkins în multe alte cazuri (şi recunosc că de multe ori fac eforturi să-i urmăresc argumentul) dar aceasta este o referinţă literară comună, care nu necesită explicaţii pentru – cred că am precizat – un om trecut prin literatura engleză, adică pentru un public cu educaţie umanistă, căruia Dawkins i se adresează într-un demers/efort de popularizare a ştiinţei. (Şi el e un traducător, într-un fel – traduce biologia şi genetica pe înţelesul celor lipsiţi de astfel de cunoştinţe.) Nu s-a deranjat să explice unor cititori de limbă engleză ce era cu “this mortal coil” fiindcă expresia este un loc comun.
Paranteză: Verweile doch! du bist so schön! Nel mezzo del cammin di nostra vita mi ritrovai per una selva oscura che la diritta via era smarrita. Cântă, Zeiţă, mânia ce-aprinse pe-Ahil Peleianul. Vanitas vanitatum, et omnia vanitas. Quoth the Raven, “Nevermore”. Mais où sont les neiges d'antan? Are vreuna din ele nevoie de explicaţii?
Ruxi wrote: tu vezi deja cam ce trebuie să vadă/considere traducătorul când alege un termen
Când originalul este atât de transparent ca în situaţia de mai sus, cred că traducătorul ar trebui să vadă. Repet, este un citat din _cel mai celebru monolog_ din literatura de expresie engleză. Dacă traducătorul nu-l vede, cine să-l vadă? Cei care citesc în limba-ţintă şi care nu sunt în nici un fel obligaţi – ba mai mult, nu se aşteaptă din partea lor – să ştie mare lucru despre cultura de limbă-sursă? Dacă ştiu, bravo lor, cu atât mai bine. Dacă nu ştiu, traducătorul ar trebui să-i informeze, ca să nu fie privaţi de complicitatea creată de autor sau să rişte să nu înţeleagă aspecte ale unei culturi (cu totul) străine. Asta în termeni generali. În termeni particulari, se poate obiecta că pentru traducerea acestei cărţi traducătorul nu avea nevoie de pregătire literară. Poate că nu. Dar puţin îi pasă de asta lui Dawkins, care presară aluziile aparţinând bagajului literar al culturii (să îndrăznesc să spun al 'episteme'-ului) - anglo-saxon(e). Bagaj din care monologul “To be or not to be” nu poate să lipsească.
Ruxi wrote: El trebuie să se ghideze numai după textul original şi ceea ce a vrut să spună autorul şi corespondenţa acestor termeni şi _simţiri_ în limba de destinaţie.
Nu contest. Doar că asta nu e o traducere literară, ci traducerea unei cărţi de popularizare a ştiinţei care conţine şi aluzii la nişte monumente ale literaturii engleze. Ba chiar nişte citate verbatim. Nu se pot ignora.
Ruxi wrote: O lucrare, după părerea mea, trebuie mai întâi gustată, percepută, trăită.
Trebuie să mărturisesc că frecvent am trăit cu multă intensitate, chiar somatic experienţa lecturii unor traduceri (proaste). Într-un fel, cred că înţeleg ce vrei să spui, doar că trăiesc lectura în sens diametral opus. Şi acum sunt amărâtă că într-o traducere atât de bună s-a strecurat o scăpare atât de regretabilă.
Ruxi wrote: Eu una sunt altfel: eu nu sunt atentă la fiecare cuvânt ci la ceea ce îmi spune textul/lucrarea pe ansamblu. Eu trăiesc ştirea, filmul (documentar sau nu), opera muzicală sau tabloul.
Ai un alt tip de sensibilitate… Dar, traducător fiind (sau plăcându-mi să cred că sunt), îmi pun mereu întrebarea „Cum aş fi tradus eu?”, iar asta mă duce inevitabil la despicarea firului în patru şi la analiza fiecărui cuvânt.
Ruxi wrote: Nu cunosc textul original, dar mie mi se pare mai corect spirală.
Traducătorul a precizat cum era în original: „helix”. Corect este cum spui tu, fiindcă e vorba de spirala dublă a lanţului de ADN. Dar acelaşi lucru îl spune şi el în notă: a evitat termenul de „elice” fiindcă s-ar crea o imagine în plan, nu în spaţiu, ceea ce l-ar putea induce in eroare pe cititorul român, şi a optat pentru „helix”.
Ruxi wrote: Să nu schimbăm percepţii şi sensuri ale unor lucruri prin traducere.
Asta ar fi deviza profesiei, nu?
Ca să vă faceţi o idee de stilul lui Dawkins
şi dacă vă interesează subiectul, de aici se poate descărca "The Blind Watchmaker".
| | | | Ioana Costache
Romania
Member (2007)
English to Romanian
+ ...
TOPIC STARTER | Traduceri literare din diverse limbi | Nov 28, 2006 |
Ruxi wrote:
Traduce cineva în ţară din daneză? Abia aştept să-l încep, după ce termin ceea ce citesc acum.
Da, Gabriela Sauciuc de exemplu.
Ruxi wrote:
Din limbi nordice de ex., sau din greacă, din arabă, indiană, japoneză?
Suedeză – Gabriela Melinescu, Liliana Donose Samuelsson, Carmen Vioreanu. (Nu ştiu de ce trăiesc cu impresia că s-ar putea să fi tradus din norvegiană Carmen Borbély, dar e foarte posibil să mă înşel.) Neogreacă – Valeriu Mardare, Tudor Dinu. Arabă – Nadia Anghelescu, Gheorghe Grigore. Persană – Gheorghe Grigore. Japoneză – Anca Focşeneanu. Nu ştiu cine şi ce traduce din hindi.
[Edited at 2006-11-28 20:34]
| | | | | Pages in topic: < [1 2 3 4 5] > | There is no moderator assigned specifically to this forum. To report site rules violations or get help, please contact site staff » De bine | Trados Business Manager Lite | Create customer quotes and invoices from within Trados Studio
Trados Business Manager Lite helps to simplify and speed up some of the daily tasks, such as invoicing and reporting, associated with running your freelance translation business.
More info » |
| | Protemos translation business management system | Create your account in minutes, and start working! 3-month trial for agencies, and free for freelancers!
The system lets you keep client/vendor database, with contacts and rates, manage projects and assign jobs to vendors, issue invoices, track payments, store and manage project files, generate business reports on turnover profit per client/manager etc.
More info » |
|
| | | | X Sign in to your ProZ.com account... | | | | | |
Login to reply/comment 
