| Pages in topic: < [1 2 3 4] > | Înţeleg că istoria se repetă, dar chiar nu învăţăm nimic din ea?! Thread poster: lucca
|
|---|
Cristiana Coblis 
Romania
Local time: 05:44
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| Posibilităţile reale sunt de fapt la mijloc | Jul 14, 2005 |
Pentru ca ATR să devină unica organizaţie pentru traducători ar trebui să ne reînfiinţeze statul printr-o lege de genul: Se înfiinţează Asociaţia... aşa cum sunt înfiinţate Colegiul Medicilor etc. Ori, ar trebui să rămânem singura soluţie, caz absurd, pentru că toate celelalte asociaţii pentru traducători sunt înfiinţate şi funcţionează legal, conform legii. Probabilitate destul de mică dpdv practic. Soluţia cea mai practică este construirea de coaliţii şi ATR men�... See more Pentru ca ATR să devină unica organizaţie pentru traducători ar trebui să ne reînfiinţeze statul printr-o lege de genul: Se înfiinţează Asociaţia... aşa cum sunt înfiinţate Colegiul Medicilor etc. Ori, ar trebui să rămânem singura soluţie, caz absurd, pentru că toate celelalte asociaţii pentru traducători sunt înfiinţate şi funcţionează legal, conform legii. Probabilitate destul de mică dpdv practic. Soluţia cea mai practică este construirea de coaliţii şi ATR menţine relaţii bune de colaborare cu asociaţiile pentru traducători care au ceva de spus dpdv profesional şi am avut acţiuni comune, mai ales în aceea ce priveşte lobby-ul legislativ.
Utilitatea publică este un fenomen vag la noi în ţară, momentan au utilitate publică probabil vreo 30 de asociaţii, dacă informaţiile mele sunt corecte, toate din domeniul social. Ne-ar oferi un oarecare leverage, desigur, problema este însă că acordarea ei nu este reglementată în mod ideal şi este de fapt în curs de modificare, împreună cu L 26/2000 care reglementează asociaţiile şi fundaţiile. Se acordă pentru fapte foarte eroice ceea ce nu este neapărat normal.
Modelul cel mai funcţional este cel al cooperării cu guvernanţii. O organizaţie este o voce a unui grup de interese şi contribuie la exprimarea puntului de vedere specialist pe care îl comunică guvernanţilor care sunt generalişti, nu se pricep la un domeniu în particular. Aşa cum în alte ţări tot ce este legat de traducători se întâmplă cu participarea organizaţiilor de traducători (legislaţie, examene etc.), sper că într-un final la asta se va ajunge şi la noi. ATR a depus toate eforturile pentru a intra ăn dialog şi pentru a-şi exprima punctele de vedere folosind mijloacele legale (legea transparenţei şi L 544), care sunt profund încălcate şi sacrificate în România. Până acum ATR ar fi trebuit să dea în judecată MJ şi MCC de vreo câteva ori şi să fim în câteva procese cu ei pentru că nu ne-au respectat drepturile legale, nu au respectat principiul legal al trasparenţei şi al răspunsurilor în timp util la cererile de informaţii publice. pentru că un răspuns după 3 luni, când legea spune 10 zile, nu e chiar OK. Nu pot să spun că sunt deosebit de înţelegătoare la acest capitol. Dorim să colabărăm cu ministerele, ne-am exprimat pe toate căile punctele de vedere, dar în acelaţi timp dorim ca ministerele să respecte modalităţile de cooperare şi legile.
Dacă ar fi să luăm numai OG 11 şi L 110 per 2005 se poate afirma cu toată tăria că au fost promulgate cu încălcarea flagrantă a legii transparenţei şi sunt atacabile chiar şi numai pe acest motiv. Desigur, singurul lucru care ar fi de câştigat prin atacarea lor ar fi principiul... dar şi acesta contează, pentru câştigarea acestui principiu al transparenţei s-a luptat mult şi nu e voie să abdicăm de la el nici dacă rezultatul ne convine. Se pare că guvernul nu înţelege încă utilitatea consultării cu societatea civilă şi o încalcă de fiecare dată când are ocazia. Deci vremurile sunt destul de tulburi. Desigur din afară se văd altfel aceste probleme sau se ignoră cu desăvârşire.
Aşa încât deocamdată consider că treaba asta este în stare incipientă, se schimbă iar guvernul, ministerele etc. Consider că este o chestie bună, pentru că MJ-ul aşa cum este acum, nu e de bine, este foarte slab, nu funcţionează nimic ca lumea. Timp de mai bine de un an s-au încălcat orice principii de transparenţă, reorganizarea internă a MJ a luat un tribut greu şi l-a transformat într-o instituţie închisă într-un del de silentio stampa. Oricum lucrurile nu ar putea merge mai prost, aşa că să vedem ce se va schimba, poate următorul ministru va fi ceva mai eficient şi mai comunicativ.
Din punctul aceste de vedere lucrurile sunt foarte pe la mijloc. ▲ Collapse
| | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 05:44
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| principial valabil, practica ne omoară | Jul 14, 2005 |
Principial, ai descris Paradisul Traducătorilor
Practic, toate acestea ar funcţiona în condiţiile în care ATR ar fi înfiinţat printr-o lege de stat aşa cum sunt entităţile menţionate de tine şi legea ar stipula că este interzisă formarea altor entităţi ONG în acest domeniu (ceea ce este o încălcare a dreptului la asociare).
În condiţii practice putem să ne batem să realizăm aceste l... See more Principial, ai descris Paradisul Traducătorilor
Practic, toate acestea ar funcţiona în condiţiile în care ATR ar fi înfiinţat printr-o lege de stat aşa cum sunt entităţile menţionate de tine şi legea ar stipula că este interzisă formarea altor entităţi ONG în acest domeniu (ceea ce este o încălcare a dreptului la asociare).
În condiţii practice putem să ne batem să realizăm aceste lucruri şi presupunând că le vom realiza cu resursele financiare, de timp şi materiale ale membrilor ATR, rezultatele se încadrează în ceea ce numeam fenomentul pasagerului clandestin (free rider). În condiţiile în care nu se poate satisface condiţia unicităţii, noi putem face aceste lucruri fără nici un câştig şi cu preţul resurselor membrilor ATR şi de ele beneficiază toţi traducătorii din România, indiferent dacă sunt sau nu membri. Ori, aceasta este frumuseşea şi capcana ONG-urilor. Este foarte uşor să faci presiuni asupra unui ONG şi să ceri ceva şi nu puţin fără a contribui cu nimic la costurile obţinerii acestor rezultate. Este un model chiar funcţional în condiţiile în care un ONG poate atrage fonduri pentru a-şi desfăşura activitatea din alte părţi (domeniul social), dar nu merge în cazul asociaţiilor profesionale.
Practic, când te aşezi la masa negocierilor sau de fapt ca să ajungi la masă să negociezi aceste lucruri descrise mai jos, întrebarea care ţi se pune este: câţi membri aveţi şi ce reprezentativitate aveţi? Nu poţi obţine rezultate fără o bază de membri largă care să tragă în aceeaşi direcţie.
Ceea ce spun eu este deja demonstrat nu mai departe de ianuarie-februarie 2005. Ne-am bătut să scoatem reautorizarea şi te acest lucru au beneficiat toţi traducătorii. Însă înscrierile de membri nu sunt proporţionale. De ce: factorul pasagerului clandestin. Există un mare grad de apatie şi de nepăsare, ceea ce este foarte dăunător şi dificil de schimbat.
Probabil traducătorilor le este mai greu să înţeleagă că cifrele contează mult pentru guvernanţi şi fără ele nu poţi avea putere de negociere şi nu poţi face schimbări mari decât foarte greu. Puterea noastră de negociere pe care ne-am bazat în ianuarie-februarie şi a dat rezultate a fost faptul că am fost singurii care am avut o reacţie instituţională şi dpdv specialist şi am insistat foarte mult, luni şi luni de zile. Nu mai intru detalii şi nu vă urez să treceţi printr-o lună ca aceea.
OvidiuKatz wrote:
Ei, de aia zic eu ca trebuie sa avem o strategie pe termen mai lung, dar totusi nu foarte lung, care sa cuprinda urmatorii pasi:
1. Recunoasterea ATR ca organizatie profesionala unica a traducatorilor din Romania.
2. Recunoasterea ATR ca singura institutie din Romania care organizeaza examene de traducator.
3. Autorizarea si reautorizarea tuturor traducatorilor si interpretilor de catre ATR prin examenele mentionate la punctul 2, separat traducatori, separat interpreti, deci nu in aceeasi oala ca la M.C.C. Un traducator certificat de ATR va deveni automat si membru ATR si va plati toate taxele, cotizatiile etc. catre ATR si va ramane in ea pe viata, sau pana o paraseste, dar atunci ATR sa-i anuleze certificatul de traducator si sa nu mai poata lucra, sau daca ATR il exclude pentru motive temeinice, la fel.
4. Impunerea de praguri minime unice pe tara, diferentiate pe categorii de traduceri si domenii de activitate, impreuna cu Ministerul Justitiei si/ sau al Finantelor. Precis ministerul se va bucura: cu cat pragurile vor fi mai mari, noi, traducatorii, vom castiga mai mult, deci si impozitul va fi mai mare. Asa ca statul nu ar avea decat de castigat din asta, deci precis se va grabi sa aprobe pragurile noastre. Cred ca tot pe asta au mizat si notarii si avocatii. Si le-a mers. SI inca le merge. Lumea da cat cer ei si basta.
Numai asa, luand masurile astea, vom fi puternici, iar organizatia noastra va prospera atat cantitativ cat si calitativ, ATR isi va consolida pozitia si credibilitatea, ATR isi va mari nr. de membri si isi va mari si resursele financiare din cotizatii si taxe de inscriere la examene si deci ar avea fonduri mai multe ca sa intreprinda seminarii si tot felul de chestii utile pentru traducatori. Deci toate astea ar fi spre binele nostru, al tuturor traducatorilor, spre propasirea profesiei de traducator in general. ▲ Collapse
| | | | | Dar conditiile de titularizare in ATR sunt prea restrictive | Jul 14, 2005 |
Cristiana Coblis wrote:
Practic, când te aşezi la masa negocierilor sau de fapt ca să ajungi la masă să negociezi aceste lucruri descrise mai jos, întrebarea care ţi se pune este: câţi membri aveţi şi ce reprezentativitate aveţi? Nu poţi obţine rezultate fără o bază de membri largă care să tragă în aceeaşi direcţie.
Ceea ce spun eu este deja demonstrat nu mai departe de ianuarie-februarie 2005. Ne-am bătut să scoatem reautorizarea şi te acest lucru au beneficiat toţi traducătorii. Însă înscrierile de membri nu sunt proporţionale. De ce: factorul pasagerului clandestin. Există un mare grad de apatie şi de nepăsare, ceea ce este foarte dăunător şi dificil de schimbat.
Probabil traducătorilor le este mai greu să înţeleagă că cifrele contează mult pentru guvernanţi şi fără ele nu poţi avea putere de negociere şi nu poţi face schimbări mari decât foarte greu. Puterea noastră de negociere pe care ne-am bazat în ianuarie-februarie şi a dat rezultate a fost faptul că am fost singurii care am avut o reacţie instituţională şi dpdv specialist şi am insistat foarte mult, luni şi luni de zile. Nu mai intru detalii şi nu vă urez să treceţi printr-o lună ca aceea.
Sigur ca reprezentativitatea e esentiala - chiar si cu 1000 de membri, ATR va avea greutati in a convinge Min. Culturii si Justitiei ca reprezinta cei 15.000 de traducatori inregistrati pe lista faimoasa (va trebui sa dovediti ca 50% din ei sunt: morti/disparuti/nu mai traduc/au plecat in strainatate, ceea ce va va face viata si mai grea decat este).
Inca o observatie: nu cred ca stabilirea ATR ca organizatie oficiala, reglementata prin lege, a traducatorilor, va duce la interzicerea ONG-urilor de traducatori. Chiar ar fi benefica existenta in paralel a unui think-tank in acelasi domeniu, care sa monitorizeze independent problemele de transparenta si legalitate care pot aparea.
Despre regulile despre care vorbeam in titlu: mult prea restrictive si susceptibile de suspiciuni - se cer prea multe informatii confidentiale de la traducatori - facturi, liste de clienti si joburi, si multi sunt, probabil, reticenti sa le ofere. Ati luat in considerare cresterea transparentei la inscrieri prin renuntarea la solicitarea de astfel de informatii?
| | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 05:44
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
Veronica Durbaca wrote:
Despre regulile despre care vorbeam in titlu: mult prea restrictive si susceptibile de suspiciuni - se cer prea multe informatii confidentiale de la traducatori - facturi, liste de clienti si joburi, si multi sunt, probabil, reticenti sa le ofere. Ati luat in considerare cresterea transparentei la inscrieri prin renuntarea la solicitarea de astfel de informatii?
Nu se cer contracte, facturi, chitanţe cu atât mai puţin liste de clienţi etc... ci se cere dovedirea unui număr de pagini traduse. Modul în care se dovedeşte volumul acesta minim este lăsat la latitudinea candidatului, cele din paranteze sunt câteva exemple, pe care probabil o să le ştergem în curând pentru că văd că dau apă la moară la suspiciuni nefondate. Oricum titularizarea este opţională şi ar fi ideal să se facă pe baza unui examen mai degrabă decât pa baza unui dosar.
La fel şi la aderare, dovada calificării sau a studiilor este după caz, nu se cere o autorizaţie sau o diplomă anume, ci doar să se arate nivelul de studii şi calificarea candidaţilor.
Cel mai des, candidaţii preferă recomandările, copii după cărţile de muncă, copii după prima pagină a unor cărţi publicate etc.
Noi nu le considerăm restrictive, ci normale. Au fost văzute foarte bine de către cei de la DGT care au recunoscut în ele urmărirea unui nivel calitativ înalt.
Crezi că dacă nu am cere nici un act am avea mai mulţi membrii? Eu nu cred, de fapt experienţa mea anterioară o dovedeşte. O organizaţie în care poţi intra ca în gară nu prezintă nici un fel de încredere tocmai din acest motiv. Noi am eliminat din start această posibilitate şi de la început curentul majoritar a fost pentru o selecţie riguroasă.
[Edited at 2005-07-14 11:05]
| | |
|
|
|
Nu se cer contracte, facturi, chitan�e cu at�t mai pu�in liste de clien�i etc... ci se cere dovedirea unui num�r de pagini traduse. Modul �n care se dovede�te volumul acesta minim este l�sat la latitudinea candidatului, cele din paranteze sunt c�teva exemple, pe care probabil o s� le �tergem �n cur�nd pentru c� v�d c� dau ap� la moar� la suspiciuni nefondate.
Care ar fi alte modalitati de proba obiective? Doar recomandarile, care trebuie verificate. Nu e vorba de suspiciuni, ci de nevoia unei proceduri riguroase, nu excesive.
Oricum titularizarea este op�ional� �i ar fi ideal s� se fac� pe baza unui examen mai degrab� dec�t pa baza unui dosar.
Nu cred ca va doriti 90% membri aderenti, totusi
Noi nu le consider�m restrictive, ci normale. Au fost v�zute foarte bine de c�tre cei de la DGT care au recunoscut �n ele urm�rirea unui nivel calitativ �nalt.
Sunt aproape in totalitate normale, nu am spus altceva. Am semnalat un singur punct problematic: nevoia de a proba experienta de 1500 de pagini cu mijloace care pot da nastere la suspiciuni. Exista institutii ale UE care cer experienta de un numar de pagini dovedita cu facturi, dar, spre deosebire de ATR: 1) ei sunt potentiali clienti (mari) si 2) membrii acelei institutii nu sunt concurenti cu candidatul pe piata de traduceri, cum sunt membrii ATR care analizeaza dosarele. De asta spun ca aceasta conditie e excesiva.
Crezi c� dac� nu am cere nici un act am avea mai mul�i membrii?
E absurd sa nu ceri nimic, nici nu am sustinut asa ceva.
[Edited at 2005-07-14 11:47]
| | | | Mihai Badea (X)
Luxembourg
English to Romanian
+ ...
| Probe privind experienţa | Jul 14, 2005 |
Veronica Durbaca wrote:
Am semnalat un singur punct problematic: nevoia de a proba experienta de 1500 de pagini cu mijloace care pot da nastere la suspiciuni.
Veronica, cred că suntem toţi de acord că pentru titularizare trebuie făcută dovada unei anumite experienţe. 1500 de pagini mi se pare o cifră rezonabilă, poate chiar prea mică. Dacă lucrezi într-o firmă de traduceri, faci 1500 de pagini în mai puţin de un an.
Ar fi într-adevăr bine să găsim o modalitate de a dovedi experienţa care să nu poată da naştere la suspiciuni. Nu cred că cineva din conducerea ATR poate fi bănuit de practici incorecte, dar este într-adevăr o problemă de principiu. Eu aş propune să ne concentrăm atenţia pe cum s-ar putea dovedi experienţa fără a dezvălui numele clienţilor. Orice sugestii în acest sens ar fi binevenite.
| | | | Dan Marasescu
Romania
Local time: 04:44
Member (2003)
English to Romanian
+ ...
| Suspiciuni şi compromisuri | Jul 14, 2005 |
Criteriile alternative de admitere a membrilor în ATR au fost stabilite în urma multor discuţii între membrii fondatori. Au existat păreri uşor divergente, tocmai pentru că nu aveam la îndemână o soluţie perfectă. Părea că fiecare criteriu rezolva o problemă şi dădea naştere alteia. Am ajuns în final la o soluţie de compromis, cu criterii alternative, tocmai pentru a le permite candidaţilor să evite cerinţele care creează probleme în cazul lor. Nu văd ce altă soluţie ... See more Criteriile alternative de admitere a membrilor în ATR au fost stabilite în urma multor discuţii între membrii fondatori. Au existat păreri uşor divergente, tocmai pentru că nu aveam la îndemână o soluţie perfectă. Părea că fiecare criteriu rezolva o problemă şi dădea naştere alteia. Am ajuns în final la o soluţie de compromis, cu criterii alternative, tocmai pentru a le permite candidaţilor să evite cerinţele care creează probleme în cazul lor. Nu văd ce altă soluţie am fi putut alege pentru moment şi constat că suntem toţi de acord că absenţa criteriilor nu e recomandabilă.
Soluţia pe care o văd eu în viitor e sugerată de modelul ATA. Ca să fii membru aderent în ATA, nu trebuie decât să plăteşti o cotizaţie anuală destul de semnificativă. Se măsoară astfel lucrul cel mai important pentru un membru aderent, adică motivaţia de a activa în această profesie. Pentru titularizare, ATA organizează un concurs de atestare. Un astfel de concurs se află în planurile pe termen lung ale ATR, dar este pentru moment imposibil de realizat, din lipsă de resurse de toate felurile.
Acum însă, nu cred că e cazul să punem răul şi suspiciunile înainte. Cine se apropie de ATR cu bună credinţă va înţelege că am ales soluţia cea mai convenabilă pentru traducătorii care îşi doresc un standard înalt de calitate în profesie, deci şi pentru ATR.
Salutări,
Dan ▲ Collapse
| | | | lucca
Romania
Local time: 05:44
English to Romanian
TOPIC STARTER | Experienţa şi suspiciunile | Jul 14, 2005 |
Prin chiar condiţiile de a deveni membru "plin" al ATR este foarte puţin probabil să avem membri atât de "flămânzi" încât să se preteze la furtul clienţilor unor aderenţi. Este şi mai puţin probabil ca astfel de "flămânzi" să ajungă să fie aleşi în conducerea ATR (putând avea, astfel, acces la dosarele de înscriere).
Actuala conducere a ATR nu de clienţi duce lipsă, ci de timp (chiar mă întreb cât mai pot să traducă membrii cei mai activi ai conducerii; îi com... See more Prin chiar condiţiile de a deveni membru "plin" al ATR este foarte puţin probabil să avem membri atât de "flămânzi" încât să se preteze la furtul clienţilor unor aderenţi. Este şi mai puţin probabil ca astfel de "flămânzi" să ajungă să fie aleşi în conducerea ATR (putând avea, astfel, acces la dosarele de înscriere).
Actuala conducere a ATR nu de clienţi duce lipsă, ci de timp (chiar mă întreb cât mai pot să traducă membrii cei mai activi ai conducerii; îi compătimesc, dar îi şi admir).
Fiecare traducător bun are una sau câteva specializări. Degeaba găseşte nişte clienţi excelenţi, dar pe specializări diferite de cele proprii. Mă îndoiesc că vreunul dintre membrii actualei conduceri a ATR este dispus (atât moral cât şi pragmatic) să abordeze o nouă specializare cerută de un client furat de la un candidat la înscriere. Pentru ce ar face acest lucru?
Nu ştiu câţi dintre clienţii mei ar fi gata să renunţe la serviciile mele, schimbându-mă cu cineva din conducerea ATR care traduce mai ieftin (chiar ar traduce mai ieftin?!). Se crează anumite legături traducător-client, nu e chiar aşa simplu, nu e "legea junglei" (aşa cum unii s-au convins pe propria piele).
Bref (sper că figurează în noul DOOM): nu zic că este imposibil, dar este extrem de puţin probabil ca vreunul dintr-un grup de traducători (conducerea ATR) cu mulţi clienţi şi cu venituri decente să se apuce deodată de nişte găinării meschine.
OK, e vorba de un principiu, dar el trebuie pus în context. Şi, chiar dacă mă jenez oarecum să o menţionez pentru că nu sunt jurist, mai există şi prezumţia de nevinovăţie. Cu alte cuvinte, o suspiciune ar trebui fondată pe dovezi făcute publice, sau nu ar trebui să fie făcută publică. No offence meant, all right?
And a last, parting shot: dacă cineva din conducerea ATR chiar s-ar apuca de aşa ceva, cât de mare ar fi scandalul rezultant? Cât ar mai rezista ATR ca organizaţie? ▲ Collapse
| | |
|
|
|
Mihai Badea (X)
Luxembourg
English to Romanian
+ ...
Lucian Alexandrescu wrote:
Mă îndoiesc că vreunul dintre membrii actualei conduceri a ATR este dispus (atât moral cât şi pragmatic) să abordeze o nouă specializare cerută de un client furat de la un candidat la înscriere. Pentru ce ar face acest lucru?
Da, ar fi absurd. Dacă stăm puţin să ne gândim, şansele ca un astfel de furt de clienţi să se întâmple sunt practic nule. De altfel, nici nu cred că a spus cineva că s-ar petrece aşa ceva. Totuşi, ar fi bine să ajungem cât mai curând la o soluţie în care o astfel de incorectitudine să nu poată fi nici măcar gândită.
Dan Marasescu wrote:
Soluţia pe care o văd eu în viitor e sugerată de modelul ATA. Ca să fii membru aderent în ATA, nu trebuie decât să plăteşti o cotizaţie anuală destul de semnificativă. Se măsoară astfel lucrul cel mai important pentru un membru aderent, adică motivaţia de a activa în această profesie. Pentru titularizare, ATA organizează un concurs de atestare. Un astfel de concurs se află în planurile pe termen lung ale ATR, dar este pentru moment imposibil de realizat, din lipsă de resurse de toate felurile.
Aceasta ar fi într-adevăr soluţia cea mai bună. Sper să putem pune în practică într-un viitor cât mai apropiat.
[Edited at 2005-07-14 13:36]
| | | | | S-ar putea folosi acte care sunt deja publice | Jul 14, 2005 |
Mihai Badea wrote:
Eu aş propune să ne concentrăm atenţia pe cum s-ar putea dovedi experienţa fără a dezvălui numele clienţilor.
Ar trebui dovedita functionarea legala odata cu experienta.
Pentru asta ar fi de folos: fisele fiscale (daca platim 10 lei impozit, se presupune ca n-am muncit prea mult), autorizatia de la Primarie si certificatul de inregistrare cu vechime de min. x ani.
O alta problema de legalitate e software-ul, daca vrem sa ne
adaptam la realitatile din Romania, unde pirateria e pe la 80-90%. Factura de cumparare a SO ar fi un inceput, sa zicem.
Cateva propuneri, ma mai gandesc.
| | | | lucca
Romania
Local time: 05:44
English to Romanian
TOPIC STARTER
Veronica Durbaca wrote:
Factura de cumparare a SO ar fi un inceput, sa zicem.
Căutând pe Google după "Linux Office" obţinem 22.400.000 rezultate.
| | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 05:44
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| dovezi, dovezi... | Jul 14, 2005 |
Reiterez afirmaţia, rămâne la latitudinea candidatului în ce fel face dovada, oricui întreabă şi cere exemple de astfel de dovezi, îi putem oferi exemplele citate în firul acesta. Candidatul poate trimite dovezile pe care le consideră cele mai importante sau pe care doreşte să le ofere. Cantitatea de 1500 de pagini este socotită ca o limită minimă pentru un traducător cu jumătate de normă pe durata a doi ani.
Ne dorim cât mai mulţi membri titulari, aderenţi şi ... See more Reiterez afirmaţia, rămâne la latitudinea candidatului în ce fel face dovada, oricui întreabă şi cere exemple de astfel de dovezi, îi putem oferi exemplele citate în firul acesta. Candidatul poate trimite dovezile pe care le consideră cele mai importante sau pe care doreşte să le ofere. Cantitatea de 1500 de pagini este socotită ca o limită minimă pentru un traducător cu jumătate de normă pe durata a doi ani.
Ne dorim cât mai mulţi membri titulari, aderenţi şi debutanţi, însă titularizarea rămâne opţională, nu se va întâmpla nimic dacă un membru nu optează pentru titularizare.
Ref. la suspiciunile respective, mărturisesc ca am văzut copii după facturi şi chitanţe, dar sincer nu-mi amintesc nici un nume, nici o sumă. Nu ne interesează aceste detalii, din partea noastră se pot şterge sau ascunde cu corector. Ne interesează să se întrunească nr. de pagini cerut. La ceea ce ne uităm este însă numărul de pagini cumulat şi perioada în care el este cumulat, aşa încât de obicei suntem prea ocupaţi să socotim paginile ca să ne mai uităm şi la altceva pentru că şedinţele Consiliului sunt întotdeauna foarte concentrate ca timp şi trebuie să parcurgem ordinea de zi cu maximă eficienţă.
Din punctul nostru de vedere este o corvoadă să trebuiască să socotim pagină cu pagină etc. de pe fiecare factură sau chitanţă şi ne este mai simplu să procesăm alte dovezi mai clare şi mai concise. Însă, aşa cum s-a menţionat, însăşi documentarea cu documente fiscale este un criteriu implicit de legalitate(pentru că cel explicit a fost eliminat).
În altă ordine de idei: tocmai am terminat primul instructaj cu voluntarele ATR. E o încântare să lucrezi cu oameni care cred în organizaţie şi merită tot timpul din lume munca la ATR din acest motiv ▲ Collapse
| | |
|
|
|
| Nu, Lucian, nici după ani de discuţii nu învăţăm nimic - | Dec 3, 2010 |
ba dimpotrivă, aş zice chiar că ne prostim pe măsură ce trece timpul.
Cum altfel să interpretez gestul unor colegi care aplică la un job remunerat cu aprox. 0,004 Euro/cuvânt ( http://www.proz.com/job/480077 ) ?
Să nu-mi vină nimeni cu argumentul sărăciei, al situaţiei precare în care se găseşte piaţa şi altele asemenea. Dacă pot înţelege pe undeva că încă se practică t... See more ba dimpotrivă, aş zice chiar că ne prostim pe măsură ce trece timpul.
Cum altfel să interpretez gestul unor colegi care aplică la un job remunerat cu aprox. 0,004 Euro/cuvânt ( http://www.proz.com/job/480077 ) ?
Să nu-mi vină nimeni cu argumentul sărăciei, al situaţiei precare în care se găseşte piaţa şi altele asemenea. Dacă pot înţelege pe undeva că încă se practică tarife de 0,03 Euro, atunci nici un argument nu mă poate convinge că există oameni dispuşi să lucreze pentru 0,004 Euro.
Vorbim de solidaritate înlăuntrul breslei, de educarea clienţilor, de conştientizarea traducătorilor cu privire la valoarea muncii lor, ne întrecem în sfaturi şi vorbe frumoase pe forum despre cum ar trebui să ne prezentăm clienţilor etc. etc., dar ajunge ca un ciudat - ca să nu folosesc expresia care tocmai îmi stă pe limbă - să posteze un job mare la un preţ de nimic şi se găsesc tot mai mulţi care să sară să-i ungă miere în jurul botului.
Regret tonul supărat de mai sus, dar tot ce simt e un gust mai mult decât amar. Poate ar fi bine ca, măcar din când în când, lumea să recitească unele fire din trecut la subiect:
http://www.proz.com/forum/romanian/4580-rates_for_translation_into_from_romanian.html
http://www.proz.com/forum/romanian/54864-despre_tarife_şi_globalizare.html
http://www.proz.com/forum/romanian/18238-tarife_colaborare_traducatori_birouri_de_traducere_autohtone.html
http://www.proz.com/forum/romanian/20678-preturi_pagina_sau_ma_las_de_meserie.html
[Edited at 2010-12-03 16:34 GMT] ▲ Collapse
| | | | Lucica Abil (X)
Romania
Local time: 05:44
Italian to Romanian
| Prestatorul de servicii face oferta în condiţiile lui | Dec 4, 2010 |
Susanna & Christian Popescu wrote:
ba dimpotrivă, aş zice chiar că ne prostim pe măsură ce trece timpul.
Cum altfel să interpretez gestul unor colegi care aplică la un job remunerat cu aprox. 0,004 Euro/cuvânt
Poate că nu ne prostim, iar colegii au aplicat doar o palmă virtuală pe obrazul cam gros al acelui coleg (se pare că este un traducător, nu o agenţie) sau pur şi simplu au făcut o ofertă în condiţiile lor, aşa cum este normal.
Mi s-a întâmplat şi mie să răspund la asemenea cereri de oferte, făcând, întotdeauna, o ofertă de refuzat, numai de dragul educării clientului.
Pe de altă parte, nu ar fi exclus să fie vorba despre schema descrisă pe firul http://www.proz.com/topic/179980
Atenţie mare şi mult spor!
Lucia
| | | | | Palma virtuală | Dec 5, 2010 |
o încasează până la urmă prestatorii de pe piaţa traducerilor, dragă Lucica.
Chiar dacă s-ar putea să fie doar o cursă de şoareci, aşa cum sunt cele descrise în link-ul postat de tine (fapt de care mă îndoiesc, fiind vorba de un profil de pe Proz), văd şi alţii că, tovarăşi, se poate.
Pot lua în calcul 2-3, hai să zicem 5 aplicaţii cu rol de educare ale unor colegi, dar 20?! Crezi că toţi aceştia chiar n-au avut nimic mai bun de făcut decât să-şi piard... See more o încasează până la urmă prestatorii de pe piaţa traducerilor, dragă Lucica.
Chiar dacă s-ar putea să fie doar o cursă de şoareci, aşa cum sunt cele descrise în link-ul postat de tine (fapt de care mă îndoiesc, fiind vorba de un profil de pe Proz), văd şi alţii că, tovarăşi, se poate.
Pot lua în calcul 2-3, hai să zicem 5 aplicaţii cu rol de educare ale unor colegi, dar 20?! Crezi că toţi aceştia chiar n-au avut nimic mai bun de făcut decât să-şi piardă timpul redactând aplicaţii cu alte condiţii decât cele precizate în ofertă, când e clar din start că sunt sortite eşecului? Să fim serioşi.
Lucica Abil wrote:
Poate că nu ne prostim, iar colegii au aplicat doar o palmă virtuală pe obrazul cam gros al acelui coleg (se pare că este un traducător, nu o agenţie) sau pur şi simplu au făcut o ofertă în condiţiile lor, aşa cum este normal.
Lucia ▲ Collapse
| | | | | Pages in topic: < [1 2 3 4] > | There is no moderator assigned specifically to this forum. To report site rules violations or get help, please contact site staff » Înţeleg că istoria se repetă, dar chiar nu învăţăm nimic din ea?! | Anycount & Translation Office 3000 | Translation Office 3000
Translation Office 3000 is an advanced accounting tool for freelance translators and small agencies. TO3000 easily and seamlessly integrates with the business life of professional freelance translators.
More info » |
| | Wordfast Pro | Translation Memory Software for Any Platform
Exclusive discount for ProZ.com users!
Save over 13% when purchasing Wordfast Pro through ProZ.com. Wordfast is the world's #1 provider of platform-independent Translation Memory software. Consistently ranked the most user-friendly and highest value
Buy now! » |
|
| | | | X Sign in to your ProZ.com account... | | | | | |
Login to reply/comment 
